×
Reset Filters
Close
Close
Speakers

Event menu

Scroll top

Lucrări & Lectori

Lucrări & Lectori

Filter speakers

A

Cătălina Arsenescu Georgescu
Cătălina Arsenescu Georgescu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

14:20 - 14:40 - De la infecția SARS COV-2 la insuficienţa cardiacă



Mariana Avricenco
Mariana Avricenco
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Chișinău, Republica Moldova

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:45 - 16:55 - Evoluția markerilor non-invazivi de fibroză hepatică după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă în ciroza hepatică cu virusul hepatitic C
 

Cuvinte cheie: APRI, Fib-4, ciroză, VHC, tratament antiviral

Introducere: Fibroza hepatică este un marker de evoluție a infecției cu virusul hepatitic C (VHC), iar gradul de fibroză este în corelație cu durata și schema de tratament administrată. Metodele neinvazive de evaluare a fibrozei, cum ar fi indicele raportului aspartat aminotransferaza la trombocite (APRI) și scorul fibroza-4 (Fib-4), ne oferă posibilitatea de monitorizare a evoluției fibrozei hepatice. Scopul studiului a fost de evalua indicii neinvazivi de fibroză hepatică la pacienții cu ciroză hepatică VHC după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă (PAAD).

Material și metodă: În studiu au fost înrolați 144 pacienți cu ciroză hepatică, repartizați în două loturi, în funcție de durata și schema de tratament administrată: I lot – Sofosbuvir și Daclatasvir/Ledipasvir cu Ribavirin, timp de 12 săptămâni, al II-lea lot – Sofosbuvir și Daclatasvir/Ledipasvir, timp de 24 săptămâni.

Rezultate: Repartizarea pacienților după stadiul de fibroză apreciat prin Fibroscan, a fost: stadiul F3 la 12 (8,3%) pacienţi, stadiul F4 – 132 (91,6%) pacienți. După tratament media scorului APRI a scăzut de la 2,6 la 0,6, iar media scorului Fib-4 de la 6,9 la 3,2. Între evaluarea la inițierea terapiei antivirale și evaluarea la 6 luni, a existat o scădere semnificativă a scorurilor APRI și Fib-4 (p<0,001). Valorile Fib-4 mai mare de 3,25, s-au dovedid a fi în concordanţă cu rezultatele obţinute prin Fibroscan. Răspunsul biochimic a fost obținut în ambele loturi, profilul transaminazelor îmbunătățindu-se la sfârșitul tratamentului. Răspunsul virusologic susținut a fost prezent la 135 (93,7%) pacienți.

Concluzii: Rezultatele studiului nostru au relevat o amelioare a fibrozei hepatice, prin scăderea scorurilor APRI, Fib-4 și valorile Fibroscanului, după tratamentul cu PAAD, indiferent de schema și durata de tratament.



Carmen-Mihaela Arteni
Carmen-Mihaela Arteni
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

20:20 - 20:30 - A special dermatological case in Covid-19 pandemic

Carmen-Mihaela Arteni1, Cristina Sapaniuc1, Georgiana-Alexandra Lăcătușu1, Alexandra Apopoaei1, Maia Pulbere1, Manuela Ștefan1,2, Laura Stătescu2,3, Carmen Manciuc1,2, Ioana-Alina Harja-Alexa1,2

1Clinical Hospital of Infectious Diseases “St. Parascheva” Iasi                           

2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi                           

3The County Emergency Clinical Hospital “St. Spiridon” Iasi

Keywords: Stevens-Johnson, COVID-19, lesions, therapy

Aim: Stevens-Johnson syndrome represents opposite ends of a spectrum of disease that results from an adverse reaction. However, approximately 25% of cases are potentially by infections or have to be considered as idiopathic.

Material and methods: We present a case of a 77-year-old patient, known with an important cardiovascular and metabolic history, with severe form SARS COV-2 infection and Stevens-Johnson syndrome hospitalized in November 2020 in the Infectious Diseases Hospital Iasi.

Results: The patient admitted in our clinic, initially was presented to Emergency Hospital “St. Spiridon” Iasi for recently appearance of a generalized non pruritic maculo-papulo-erythematous rash with a tendency to confluence, associated with orbital pain and due to the epidemiological context, the patient was tested positive for RT PCR SARS COV2. At admission: slightly influenced general state, cooperating with difficulty, generalized maculo-papulo-erythematous rash with a tendency to confluence, cardio-pulmonary balanced (BP=106/67mmHg, HR=95/min, SpO2=98%aa). Paraclinical data reveals a severe elevated WBC, inflammatory syndrome, nitrogenous retention syndrome, increased ferritin and D-dimer. CT scan shows pulmonary condensation, heterogeneous, imprecisely delimited, bilaterally. We raised the suspicion of SJS in the context of COVID-19 infection. During hospitalization the evolution has been slowly favorable with local (Hydrocortizon) and general corticosteroid (Methylprednisolon) started by dermatologist, antibacterial and antiviral treatment, anticoagulant and supportive therapy.

Conclusions: SJS is very rare related with COVID-19. This is the only case reported in Romania regarding COVID-19 and SJS association. Interdisciplinary collaboration has been the key element in establishing a complete diagnosis, which has led to optimal therapeutic behavior.

 


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

10:50 - 11:00 - Rujeola - viitorul bate la uşă?!

Carmen-Mihaela Arteni1, Cristina Sapaniuc1, Alexandra-Georgiana Lăcătușu1, Alexandra Apopoaei1, Manuela Ștefan1,2, Ioana-Alina Harja-Alexa1,2, Carmen Manciuc1,2

1Hospital of Infectious Diseases “St. Parascheva” Iasi

2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi

Keywords: measles, vaccination, pandemic, COVID-19

Aim: Measles is still an important public health problem worldwide causing significant morbidity and mortality. The epidemiology of this disease has changed since the introduction of measles vaccination and measles transmission has declined during the COVID-19 pandemic.

Material and methods: We retrospectively evaluated the hospital-based medical records of the patients with measles admitted to the Clinical Hospital of Infectious Diseases "St. Parascheva" Iasi for a period of 36 months (2018 - 2020).

Results: During the mentioned period, 490 patients were diagnosed and hospitalized with measles. Of them, 438 were admitted in 2018, 46 in 2019 and 6 in 2020. The distribution by gender was relatively equal, the youngest patient was 20 days old and the oldest was 49 years. The majority cases (338) were children aged between 1 and 5 years, mainly from rural areas (298) and 308 cases were not vaccinated. Patients presented various forms of disease from mild to severe forms that associated otitis, bronchopneumonia, pneumonia, dehydration, some requiring intensive care unit assistance. There is no etiological therapy and the treatment was individualized according with severity of the disease. The evolution was favorable in most cases, except 16 cases that leaded to deaths.

Conclusion: Measles is a reality of infectious diseases and during the COVID-19, due to protective measures taken against airborne diseases, measles cases were reduced and gradually mandatory vaccination plan lost his priority. In the next future, reducing the social distancing measures and returning in the community, we expect to increase the measles cases.



Manuela Arbune
Manuela Arbune
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

09:00 - 09:20 - Pandemia Covid-19 la Dunarea de Jos: al doilea val

Cuvinte cheie: COVID-19, mortalitate, scor prognostic

Introducere: Pandemia COVID-19 a evoluat în mai multe etape, cu cel mai intens “val” în a doua jumătate al anului 2020.

Material și metodă: Caracteristicile clinico-biologice și indicatorii de prognostic ai pacienților cu infecție COVID-19 spitalizați în S.B.I. - Galați în perioada iulie-decembrie 2020 au fost analizate prospectiv, pe baza protocolului național de diagnostic și tratament al acestei boli.

Rezultate: Am evaluat 700 de pacienți, cu vârsta mediană 51 ani [0; 93], cu media scorului comorbidităților Charlson 2, 12± de ani. Cele mai frecvente manifestări ale infecției au fost tusea (63,02%), febra (49,4%), astenia (39,97%), inapetența (36,65%), mialgiile (33,83%), cefaleea (25,57%), disfagie (21,89%), anosmie (20,07%). Condensările alveolare bilaterale au dominat tabloul radiologic (48%), dar au mai fost identificate opacități unilaterale (10%), modificări interstițiale (29%), precum și aspect normal (13%). Evoluția a fost vindecare (32%), ameliorare (62%), agravare (3%), staționar (1%) sau deces (2%), corelată cu durata simptomelor de la debut la internare, scorul co-morbidităților Charlson, scorul MEWS și scorul de risc COVID-GRAM.

Concluzii: Persoanele peste 65 de ani au reprezentat 25% dintre spitalizări. Rata mortalității a fost 2%, similară altor raportări medicale. Scorurile de prognostic utilizate sistematic sunt instrumente utile pentru alegerea tipurilor de îngrijiri și de terapii pentru COVID-19.



Doina Azoicăi
Doina Azoicăi
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

09:20 - 09:40 - Vaccinarea COVID 19 - Aşteptări şi realizări în controlul pandemiei

Doina Azoicăi1, Alice-Nicoleta Azoicăi2

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T.Popa” Iaşi

1Disciplina de Epidemiologie, U.M.F. Iaşi

2Clinica a II-a Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Sf. Maria” Iaşi

Cuvinte cheie: pandemie, prevenție, vaccinare

Pandemia COVID 19 a demonstrat faptul că omenirea este într-o continuă confruntare cu agenţi patogeni care pot să determine evenimente epidemiologice cu impact important. În decursul secolelor astfel de momente au generat pierderi de vieţi omeneşti, suferinţă, consecinţe economice dar şi sociale. Vaccinarea s-a dovedit soluţia salvatoare pentru oprirea pandemiei de variolă, boală eradicată în anul 1980 şi speranţa eradicării în viitorul apropiat (2023) a poliomielitei. Încă de la debutul pandemiei COVID 19 cercetările avansate au determinat obţinerea unor vaccinuri care să permită protecţia eficientă a populaţiei faţă de infecţia cu virusul SARS COV-2 cât şi găsirea unor metode terapeutice adecvate pentru tratamentul formelor medii şi grave de boală. Într-un interval de numai un an au fost lansate peste 232 de vaccinuri candidate dintre care, o parte dintre acestea au fost autorizate pentru a fi utilizate pentru vaccinarea populaţiei. Această certificare s-a bazat pe rezultate studiilor clinice care au adus argumente pentru siguranţa, eficacitatea şi producerea unui număr cât mai mare de doze. Vaccinurile bazate pe tehnologia ARN mesager au deschis o nouă eră în vaccinologia modernă iar prevenţia prin strategiile de vaccinare lansate au permis protecţia a milioane de oameni de pe diverse continente, afectate de valurile pandemice. Aşteptările privind atingerea imunităţii colective va permite intrarea într-o etapă de control a pandemiei astfel încât numărul cazurilor de boală sau a decesele să fie cât mai limitate iar circulaţia acestui virus să fie redusă în mod eficient. La aproximativ 6 luni de la aplicarea strategiilor de vaccinare progresele sunt semnificative iar perspectivele sunt optimiste cu privire la evoluţia viitoare a pandemiei.   



Alexandra Apopoaei
Alexandra Apopoaei
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

13:20 - 13:30 - Erupțiile cutanate în infecția SARS COV-2

Alexandra Apopoaei2, Georgiana Alexandra Lăcătușu2, Cristina Sapaniuc2, Manuela Ștefan1,2, Carmen Mihaela Arteni2, E.C. Mihoci2, Maia Pulbere2, Ioana-Alina Harja-Alexa1,2, Carmen Manciuc1,2

1U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

Cuvinte cheie: infecție SARS COV-2, alergie, exantem viral, eczema

Introducere: Infecția SARS COV-2 prezintă pe lângă simptomatologia respiratorie, devenită clasică, simptome mai puțin întâlnite, erupții cutanate, descrise în literatura de specialitate.

Material și metode: Am evaluat foile de observație ale pacienților diagnosticați cu infecție SARS COV-2, internați în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași, pe o perioadă de 12 luni (4 martie 2020 - 31 martie 2021). Am inclus pacienții care au prezentat erupții cutanate în timpul spitalizării.

Rezultate: În perioada menționată au fost internați 5641 pacienți, din care 2,11% (119 pacienți) au prezentat erupții cutanate: 46,21% (55 pacienți) au prezentat manifestări de tip alergic urticarian; 5,04% (6 pacienți) au prezentat exantem viral (2 pacienți rujeolă, IgM pozitiv, 4 cu exantem viral de etiologie neprecizată); 3,36 % (4 pacienți) au prezentat eczemă acută, iar câte 1 pacient (0,84%) a prezentat urticarie cronică, ulcer trofic si dermită ocră, celulită antepicior, sindrom Stevens Johnson. Tratamentul s-a efectuat cu antihistaminice, glococorticoizi, preparate de calciu și regim hipoalergenic și alimentar. Evoluția a fost una favorabilă cu remiterea fenomenelor eruptive încă din timpul spitalizării. Rujeola a fost externată vindecată, cazurile având formă usoară-medie.

Concluzii: Este încă neclar dacă apariția erupției în cadrul infecției SARS COV-2 se datorează unei alergii pe un teren atopic preexistent, reacției în context COVID sau virusul are implicare directă (produce manifestări de tip alergic).

 


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

13:55 - 14:05 - Evoluția unui pacient cu infecție SARS-CoV-2 internat în secția IV în perioada pandemiei

Alexandra Apopoaei2, Georgiana Alexandra Lăcătușu2, Cristina Sapaniuc2, Manuela Ștefan1,2, Carmen Mihaela Arteni2, E.C. Mihoci2,  Ioana-Alina Harja-Alexa1,2, Carmen Manciuc1,2

1U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

Cuvinte cheie: COVID-19, boală cardiovasculară, oxigenoterapie, pluridisciplinaritate

Introducere: Factorii de risc și bolile cardiovasculare preexistente asociate infecției COVID-19 reprezintă o provocare medicală.

Material și metode: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 65 ani, cunoscut cu importantă patologie cardiovasculară și metabolică, internat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași în perioada 29.12.2020 - 01.02.2021 cu infecție SARS COV2.

Explorările paraclinice au evidențiat modificări în hemoleucogramă, sindrom biologic inflamator, hipoproteinemie, hipercolesterolemie, glicemie bazală modificată, hipopotasemie și hipocloremie. S-a inițiat tratament cu Cefort 4g/zi, timp de 2 zile, remaniat cu Imipenem 2g/zi, Dexametazonă 6 mg/zi în doze descrescătoare, anticoagulare terapeutică, Favipiravir inițial 3200mg, ulterior 1200mg/zi timp de 9 zile.

Având în vedere agravarea stării generale, accentuarea fenomenelor de insuficiență respiratorie (SpO2=82% cu oxigenoterapie pe 2 surse) și modificarea parametrilor gazometriei arteriale, pacientul este admis în Secția de Terapie Intensivă pe 01.01.2021 fiind ventilat non-invaziv în mod spontan și continuând tratamentul antibiotic și suportiv.

Pe 27.01.2021 pacientul revine pe secție, cu stare generală ameliorată, dependent de oxigen.

Rezultate: Evoluția a fost lent favorabilă cu necesar de O2 în scădere, motiv pentru care a fost transferat pe 01.02.2021 în Secția de Recuperare Respiratorie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași în a 38-a zi de boală.

Concluzii: Recuperarea cardiovasculară și respiratorie realizată cu echipe medicale pluridisciplinare reprezintă cheia succesului în ameliorarea evoluției și prognosticului în cazul pacienților cu forme severe de infecție SARS COV-2.

 



Măriuca Apopei
Măriuca Apopei
București, România

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

15:15 - 16:15 - Simpozion Elpharma: Dovato: în prim plan bariera înaltă în față rezistenței la antiretrovirale

 



Gabriela Alexa
Gabriela Alexa
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe "Sf. Spiridon" Iaşi, România

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

09:30 - 09:40 - Prezenţa microfilariilor în leziunile cutanate

B. Iosip1, Gabriela Alexa1, Andreea Iustina Budurca2, P. Ciobanu1,2, Alina Stan1, Diana Al Khazaleh1, Mihaela Pertea1,2

1Clinica de reconstrucție plastică și microchirurgicală, Spitalul de Urgență ”Sf. Spiridon” Iași, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România

Cuvinte cheie: microfilarii, chist, flegmon

Introducere: Diagnosticarea lezinilor cutanate cu infecții helmintice de tip filarii este rară în țara noastră. Raritatea cazurilor la care se adaugă, uneori, și simptomatologia atipică, face ca diagnosticarea lor să fie dificilă.

Material și metodă: Prezentăm 2 cazuri: o pacientă de sex feminin, în vârstă de 40 de ani cu o leziune chistică la nivelul scalpului cu un diametru de aproximativ 2 cm și o înălțime de 0,8 cm. Diagnosticul clinic a fost de chist trichidermal, cu indicație chirugicală. Leziunea cutanată a fost nedureroasă, spontan și nici la palpare, mobilă pe planurile profunde, fără simptomatologie generală. Pacienta nu a avut istoric de călătorie. Al doilea caz: pacient de sex masculin în vârstă de 30 de ani, care se adresează pentru o formațiune de aproximativ 5/6 cm, localizată pe fața posterioară a coapsei stângi,  puțin dureroasă, cu semne de inflamație locală, fluctuentă la palpare și moderat dureroasă, cu un istoric de evoluție de aproximativ 2 săptămâni. Pacientul declară și un puseu subfebril în urma cu 7 zile. Se pune diagnosticul de abces de părți moi. Anamneza pacientului relevă ca momentul apariției leziunii cutanate este, localizat în timp, la 2 zile de la întoarcerea din Zanzibar.

Rezultate: Intraoperator, în primul caz se constată prezența unei larve, viabile, cu o lungime de aproximativ 60 mm, acesta reprezentând conținutul chistului. În al doilea caz se constată prezența unei secreții maronii, nemirositoare, în cantitate de aproximativ 50 de ml. Recoltarea secrețiilor pentru examenul microbiologic a fost atât pentru aerobi cât și pentru anaerobi precum și examen direct pe lamă. Examenele de laborator nu arată leucocitoză sau eozinofilie, toate constantele fiind în limite normale. Se decelează prezenta microfilariilor la examenul microscopic în ambele cazuri. În primul caz rezultatul dozării IgG pentru filarioza a fost pozitiv. Evoluția postoperatorie imediată și la distanță a fost bună, cu vindecare locală completă în ambele cazuri.

Concluzii: Ca urmare a mobilității populaționale în creștere ne putem confrunta cu afecțiuni necaracteristice zonei noastre. Examenele clinic și paraclinic coroborate cu o anamneza atentă poate duce la stabilirea unui diagnostic corect. Colaborarea interclinică este indicată în astfel de cazuri pentru tratarea corectă și completă a pacienților.

 



Andi Agrosoaie
Andi Agrosoaie
Spitalul Municipal Rădăuți

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

12:35 - 12:45 - Rolul enzimelor proteolitice în combinaţie cu rutozid (WOBENZYM) de la început în prevenţia şi regresia leziunilor inflamatorii determinate de infecţia cu SARS-CoV-2 - experienţa personală
 

Obiective: Având în vedere complicațiile generate la nivel pulmonar de virusul SARS CoV-2 prin reacția inflamatorie în progres cu determinare de leziuni de până la cel puțin 80% urmate de organizarea fibroasă a exsudatului inflamator și transformarea în benzi de fibroză cu insuficiență respiratorie cronică, instituirea unui produs cu efect antiinflamator, proteolitic, antiagregant care are ca efect antagonizarea efectului patogenic viral și prevenția complicațiilor de la debutul simptomatologiei merită o atenție deosebită în activitatea de cercetare aplicată în practica clinică.

Material și metode: Având în vedere leziunile prezentate în rapoartele de autopsie, imaginile la computer-tomograf cu leziuni de tip geam mat sau bulgări de zăpadă reprezentând leziuni inflamatorii în evoluție care crește în dimensiuni și se organizează fibros cu scăderea capacității pulmonare vitale și cunoscând prospectul produsului WOBENZYM (avizat de ANMDM) care conține chimiotripsina, tripsina, papaina, bromelaina, rutozid cu efect antiinflamator și antiedematos, antiagregant plachetar cu efect  antiinflamator și antiedematos am adăugat produsul în doze de 3-3-3 (9 drajeuri/zi) la corticoterapie, anticoagulant, antibiotic (fără imunoimodulator) înainte de fiecare masă la pacienți cu leziuni extinse în vederea obținerii regresului lezinilor pulmonare la 2 pacienți în timpul activității de la Spitalul CF. Witting București, o pacientă (medic) din secția Medicală cu leziuni de 80% aflată sub oxigenoterapie cu două surse pe concentrator de oxigen la 12L/minut și un pacient internat în secția ATI (cu leziuni peste 70%) (3-3-3/zi) adaugat la terapia cu imunomodulator, corticoterapie, anticoagulant subcutanat, aflați cu  oxigenare cu flux înalt non-invaziv (cu 30L/minut).

Rezultate: Pacienta prezintă o regresie a leziunilor de la 80% la 30% în 72 de ore cu îmbunătățirea saturației în oxigen iar pacientul evită intubarea (de la SaO2 - 90% către 94%, și pas cu pas îmbunătățește funcția repiratorie după inițierea de WOBENZYM. Niciunul NU prezintă sechele în prezent iar pacienții NU sunt dependenți de aparate de oxigen.

Având în vedere rezultatele, această experiență merită comunicată, cunoscută și aplicată.

Concluzii: Enzimele proteolitice de tipul WOBENZYM sau echivalent pot determina oprirea evoluției și regresia leziunilor inflamatorii pulmonare determinate de SARS CoV-2 cu efect direct în supraviețuire și scăderea morbidității, evitând evoluția spre fibroză pulmonară și dependentă de aparate de oxigen.

Conflict de interese: fără conflict de interese cu companii farmaceutice sau de suplimente alimentare. Medicul AGROSOAIE nu a primit nici o sponsorizare de la companii de la abolvirea examenului de medic specialist.



B

Mihaela Bezic
Mihaela Bezic
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:50 - 20:00 - Profilul pacientului Covid-19 care a primit antibiotice de rezervă în Spitalul Boli Infecţioase Iaşi - analiză pe un lot de 194 de cazuri

Mihaela Bezic1, Alina Lehaci1, Camelia Bucur1, Mihaela Cătălina Luca1,2, Irina Dima1, Irina Teodorescu1, A. Vâṭă1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Introducere: Organizaṭia Naṭiunilor Unite preconiza în 2019 că până în anul 2050, 10 milioane de decese vor fi atribuite rezistenṭei bacteriilor la antimicrobiene, iar în ”epoca Covid-19” datele la nivel global arată o tendinṭă crescută de prescriere a antibioticelor. Plecând de la aceste considerente ne-am propus să analizăm experienṭa de prescriere a antibioticelor de rezervă în spitalul nostru.

Material şi metodă: Am realizat o analiză retrospectivă a unui eşantion de 194 pacienṭi Covid-19 internaṭi în luna decembrie 2020 la nivelul Spitalului de Boli Infecṭioase, care au primit pe parcursul internării  antibioterapie de rezervă – carbapeneme, glicopeptide și oxazolidindione. Am urmărit caracteristicile clinice şi paraclinice care au influenṭat decizia terapeutică.

Rezultate: Pacienṭii din grupul analizat au fost preponderent pacienṭi vârstnici (68,56%), majoritatea au declarat cel puṭin o comorbiditate (89%), cu simptomatologie variată la debutul bolii, cel mai frecvent cu tuse (60%), febră (55%), dispnee (49%), durere toracică (20%). În cadrul analizei, 71% dintre pacienṭi  au dezvoltat  forme de îmbolnăvire severă şi 27% forme medii, 46% din îmbolnăvirile severe au necesitat spitalizare prelungită cu admisie în Terapie Intensivă. Din cei 582 de pacienṭi spitalizaṭi, 194 (33,33%) au primit antibiotice de rezervă – 141 (73%)  imipenem, 50 (26%) meropenem, în monoterapie sau asociere cu linezolid 51 (26%) ori vancomicin 48 (25%). 3 pacienṭi din lotul analizat au primit vancomicin în monoterapie la remaniere, după tratament anterior cu cefalosporine de generaṭia a treia.

Concluzii: Analiza noastră a evidenṭiat o utilizare crescută a antibioticelor în contextul abordării complexe a pacientului Covid-19, limitată la majoritatea cazurilor severe de boală, în ciuda nivelului redus de co-infecṭii bacteriene dovedite şi în contextul absenṭei unui tratament specific.

 



Victoria Birluțiu
Victoria Birluțiu
Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

09:40 - 09:50 - Afectarea renală asociată infecţiei SARS-CoV-2; mecanisme fiziopatologice, implicaţii în evoluţia Covid-19

Victoria Birluțiu, R.M. Birluțiu

Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

Cuvinte cheie: afectare renală, mecanisme, infecție SARS-CoV2

Afectarea renală în infecția SARS-CoV2, apare în timpi diferiți ai infecției; sunt cazuri care prezintă de la internare, creșteri ale ureei în 14,4%, ale creatininei (13,1%), în alte cazuri retenția azotate se agravează în paralel cu accentuarea detresei respiratorii.

Din punct de vedere fiziopatologic, mecanismele de producere a insuficienței renale par să fie complexe, atribuite acțiunii directe a SARS-CoV2, furtunii citokinice, corelației dintre afectarea pulmonară și cea renală, interacțiunii cord-rinichi, microangiopatiei trombotice, afectării endoteliale, medicației cu potențial nefrotoxic.

Afectarea directă renală, este consecința acțiunii SARS-CoV2 asupra podocitelor, cazuri în care afectarea glomerulară importantă se asociază proteinuriei semnificative.

În primele două săptămâni de la debutul infecției, se produce o creștere a citokinelor proinflamatorii, respectiv IL-1, IL-6, IL-12 și IFN-gamma, cu impact negativ asupra celulelor renale, favorizând apoptoza acestora, în special prin acțiunea IFN-gamma.

Un alt mecanism implicat în insuficiența renală este reprezentat de rabdomioliză, cu eliberarea mioglobinei cu impact negativ prin vasoconstricție intrarenală, ischemie tubulară, cu obstrucție tubulară.

Infecția SARS-CoV2, Creează un status procoagulant, cu valori mari ale D-dimerilor, fibrinogenului și produșilor de degradare ai fibrinogenului, valori asociate în special la persoanele care nu supraviețuiesc bolii, comparativ cu supraviețuitorii de COVID-19.

Terapia cu potențial nefrotoxic, se referă mai ales la administrarea de aminoglicozide, glicopeptide dar și betalactaminele pot fi responsabile de leziuni tubulare, inclusiv acumularea acestora la nivel proximal.

Coagulopatia de consum, hipoxia, microtrombozele renale, par să fie cele mai convingătoare mecanisme de producere a injuriei renale la pacienții cu COVID-19.

Concluzie: În dinamică factorii implicați în afectarea renală din COVID-19, sunt reprezentați de statusul proinflamator apărut precoce în evoluția infecției, statusul procoagulant și toxicitatea cardiacă directă, care apar tardiv în evoluția bolii.

 



Georgiana Bugeac
Georgiana Bugeac
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

10:50 - 11:00 - Covid-19 și patologiile cardio-vasculare

Ionela-Larisa Miftode1,2, Georgiana Bugeac1, Amalia Diaconescu1, R.S. Miftode2,3, Oana Stămăteanu1,2, Daniela Leca1,2, Tudorița Parângă1,2, Egidia Miftode1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva”, Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași

3Spitalul Clinic de Urgențe “Sfântul Spiridon”, Iași

Cuvinte cheie: Covid-19, comorbidități, patologii cardio-vasculare

Prevalența comorbidităților cardiovasculare la pacienții cu COVID-19 este semnificativă, fiind asociată cu o evoluție nefavorabilă și cu un risc mai mare de internare în unitățile de terapie intensivă (TI), precum și cu rate crescute de mortalitate. La pacienții anterior diagnosticați cu o patologie cardio-vasculară, prezența concomitentă a infecției cu SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus-2) poate fi direct responsabilă de apariția unor noi leziuni miocardice sau de agravarea celor preexistente, elemente ce se traduc printr-un episod de decompensare acută a patologiei cardiace.

Leziunile cardiace sunt complicații frecvente ale COVID-19. Acestea apar fie în urma invaziei virale directe de la nivel miocardic, fie în contextul unei reacții exacerbate a organismului la agresiunea virală sau a dezechilibrului între aportul și consumul de O2. Se pot invoca aici infiltratele cu celule imune de la nivel cardiac și vascular, efectele negative ale citokinelor eliberate de macrofage, limfocite și neutrofile, SDRA/hipoxia indusă de insuficiența respiratorie consecutivă injuriei pulmonare, coagulopatia determinată de disfuncția endotelială etc.

Având în vedere complexitatea clinică, epidemiologică și terapeutică a celor două entități patologice, pacienții cu patologii cardio-vasculare preexistente și COVID-19 necesită o atenție specială din partea oricărui clinician, fie că avem în vedere monitorizarea constantă, în dinamică, a parametrilor vitali sau chiar reconsiderarea schemei terapeutice anterioare.

 



C

Diana Cimpoeşu
Diana Cimpoeşu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

15:20 - 15:40 - Evaluarea paraclinică în Urgenţă a pacientului critic Covid 19
 



Simona Claudia Cambrea
Simona Claudia Cambrea
Universitatea "Ovidius" Constanța

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

18:40 - 18:50 - Sindromul inflamator multisistemic la copiii în contextul pandemiei de SARS-CoV2

Cuvinte cheie: COVID-19, SARS-CoV2, MIS-C

Sindromul inflamator multisistemic la copii (Multisystem inflammatory syndrome in children – MIS-C) este o afecțiune în care este prezent un sindrom inflamator la nivelul mai multor organe și sisteme. Copiii cu MIS-C pot prezenta febră înaltă și diferite simptome, cum ar fi: dureri abdominale, vărsături, scaune diareice, disfagie, erupții cutanate, congestie conjunctivală sau astenie extremă. Nu se știe exact ce cauzează MIS-C, dar s-a constatat un număr crescut de cazuri în rândul copiilor care au avut o infecție cu SARS-CoV2 în antecedente. Unii pacienți pot îndeplini total sau parțial criteriile pentru boala Kawasaki, și de aceea inițial MIS-C a fost denumit sindrom Kawasaki-like. De asemeni MIS-C trebuie luat în considerare în cazul oricărui deces pediatric în relație cu infecția cu SARS-CoV2.

Principalele modificări ale datelor de laborator constau în creșteri ale proteinei C reactive, VSH-ului, fibrinogenului, procalcitoninei, d-dimerilor, feritinei, lactat dehidrogenazei, interleukinei-6, sau a neutrofilelor. În cazul unei afectări cardiace sunt crescute și enzimele cardiace. Concomitent cu aceste creșteri se constată valori scăzute ale limfocitelor și albuminei. La fel ca și în cazul unei infecții cu SARS-CoV2 este recomandată testarea pentru identificarea antigenului sau a anticorpilor specifici acestei infecții.



Odette Chirilă
Odette Chirilă
Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București

rate this speaker


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

12:55 - 13:10 - Abordarea psihologică a pacientului cu Covid-19

Cuvinte cheie: COVID-19, pandemie, intervenții psihologice, HIV

Introducere: În intervalul scurs de la debutul pandemiei cu SARS-CoV2 s-au evidențiat două patternuri comportamentale ale pacienților cu acest tip de infecție. Dacă în prima parte a pandemiei, pacientul cu COVID-19 se încadra în tipologia pacientului “captiv”, cu comportament specific “captivității”, în cea de a doua parte a pandemiei și în prezent, pacientul cu COVID-19 se definește prin îngrijorări și frici, diminuate prin internare și încrederea în actul medical.

Metode: Pacientul “captiv” din prima parte a pandemiei a perceput spitalizarea mai mult ca pe o privare de libertate decât îngrijire medicală, uneori chiar nerecunoscând valoarea actului medical. Ca intervenție psihologică au funcționat psiho-educația privind infecția cu SARS-CoV2, respectiv transmiterea tuturor informațiilor medicale despre virus, astfel încât pacientul să-și re-cadreze poziționarea față de COVID-19: un episod de boală, limitat datorită îngrijirilor de care beneficiază și tehnicile de vizualizare.

În cea de a doua parte a pandemiei, pacienții și-au modificat atitudinea față de diagnosticul de COVID-19, dar și față de personalul medical. Adică, discutăm despre pacienții cu îngrijorări și frici, la care se instalează rapid anxietatea și care erau predispuși să interpreteze simptomatologia specifică episodului de boală într-o manieră catastrofică, deoarece identificau în mod preferențial stimulii cu caracter anxios. Din punct de vedere psihologic, tehnicile care au funcționat au fost inversiunea de rol/dublu standard și “pachetul” de pericol, similar adicțiilor.

HIV în contextul infecției cu SARS-CoV2 aduce în consilierea psihologică subiecte comune ale pacienților cu HIV: dacă există risc mai mare de infectare, de boală severă, protecție asigurată de TARV.

Rezultate: În cazul pacienților din prima parte a pandemiei, prin consiliere psihologică s-a modificat “identitatea comună” atribuită prin diagnosticul de COVID-19 și, atitudinea conflictuală, agresivitatea și chiar amenințarea personalului, fiind mai adaptați episodului de boală.

În cazul pacienților cu frici și îngrijorări din cea de a doua parte a pandemiei, prin consiliere psihologică s-a reușit modificarea gândurilor automate cu teme de pericol și vulnerabilitate, care generau erori de gândire.

Concluzie: Componenta psihologică a intervenit în condiția medicală a pacientului cu COVID-19, întrucât, dacă prin consiliere psihologică își modifică cogniția, reușește să-și modifice și abordarea per ansamblu a episodului de boală. Îngrijorarea a fost simptomul central, în special atunci când se corela cu o evoluție care sugeră un episod sever de boală, generând anticipări (pierderi personale: familiale, profesionale), care conduceau la creșterea anxietății, urmată rapid de instalarea unor scheme depresogene.



Andreea Capîlnă
Andreea Capîlnă
Organizația Mondială a Sănătății

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

10:10 - 10:30 - Simpozion Antibiotice: Rezistenţa bacteriană - provocare actuală în practica medicală
 



D

Irina Magdalena Dumitru
Irina Magdalena Dumitru
Universitatea "Ovidius" Constanța

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

09:50 - 10:10 - Sindromul post Covid-19

Irina Magdalena Dumitru1,2,3, Mirela Dumitrascu1, Roxana Carmen Cernat1,3, Carmen Ilie Șerban1, Andra Elena Petcu1,2, Aurelia Hangan1,2,3,  Nicoleta Vlad1,2, S. Rugină1,2,3,4,5

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța

2Școala Doctorală, Universitatea ”Ovidius” din Constanța

3Universitatea ”Ovidius” din Constanța

4Academia Oamenilor de Știință din România

5Academia de Științe Medicale

Cuvinte cheie: COVID-19, factori de risc, monitorizarea de lungă durată

La începuturile pandemiei COVID-19, cele mai multe referințe despre boală descriau tabloul clinic al afecțiunii, complicațiile posibile, metodele de diagnostic și schemele terapeutice. În ultimile luni au apărut din ce în ce mai multe date despre pacienți care continuă să prezinte simptome legate de COVID-19, în ciuda testelor PCR negative, chiar și după multe săptămâni de la infecția acută. Următorii factori de risc au o semnificație pentru instalarea sindromului post COVID: vârsta > 50 de ani, sexul, obezitatea, pacienții cu boli respiratorii cronice, în special cei cu astm bronșic, pacienții care au avut forme severe de boală. Cele mai frecvente simptome sunt: oboseală persistentă, scăderea marcată a capacitații de efort fizic, dificultați în respirație, tuse persistentă, mialgii, dureri articulare, simptome neurologice și simptome cardiovasculare, simptome digestive, erupție cutanată sau căderea părului, simptome psihiatrice și tulburări metabolice. Probabil că multe simptome COVID-19 pe termen lung sunt încă necunoscute, de aceea se recomandă monitorizarea de lungă durată a acestor pacienți și recuperarea lor în centre specializate.

 



Carmen Mihaela Dorobăţ
Carmen Mihaela Dorobăţ
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

14:00 - 14:10 - Impactul pandemiei Covid-19 asupra managementului pacientului cu infecţie HIV/SIDA în N-E României

Carmen Mihaela Dorobăţ1, Cristina Irina Nicolau1, L.J. Prisacariu1, Isabela Ioana Loghin1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”- Centrul Regional HIV/SIDA, Iași, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România

Cuvinte cheie: pandemia COVID-19, infecţia HIV/SIDA, cascada îngrijirilor, INBI, UNAIDS

În ultimele două decenii, infecția HIV/SIDA a fost ținută sub control datorită evaluării prompte prin testarea persoanelor aflate la risc, a campaniilor publice inovative de educare, a terapiilor antiretrovirale, cu targeturi precise la nivel mondial. Pandemia COVID-19 a provocat perturbări semnificative. Privind impactul pandemiei asupra managementului pacientului cu infecție HIV/SIDA la nivelul Centrului Regional Iași, comparând anul 2019 vs 2020, menționăm că din cei 1604 pacienți aflați în evidența activă la 31 decembrie 2019 și respectiv 1505 pacienți sub tratament antiretroviral, s-a observat o diminuare a nivelului de testare și reducerea numărului de cazuri noi depistate la jumătate. Cascada îngrijirilor pacientului cu infecție HIV/SIDA în Centrul Regional Iași, la finalul anului 2019, raporta că din 1604 pacienți aflați în evidența activă, 1505 erau sub tratament antiretroviral, iar la 68% dintre pacienți s-a obținut supresie viro-imunologică. Urmărind targetul UNAIDS, în martie 2021 s-a atins procentul de 90% de pacienți diagnosticați, cu peste 90% sub TARV și 67% supresie virusologică, iar din punct de vedere al calității vieții s-a depăsit 90%. Cu scopul de a eficientiza evaluarea pacienților cu infecție HIV/SIDA, respectând circuitele speciale impuse într-un spital COVID, s-a optat pentru programarea și stabilirea unui număr fix de pacienți evaluați pe zi (7/zi). Consilierea psihologică s-a menţinut în scopul evitării percepției de abandon și a susținerii emoționale. A fost necesară colaborarea multidisciplinară largă în vederea evaluării și monitorizării pacienților nou diagnosticați. Totodată, s-a urmărit prioritizarea pacienților naivi și nou-născuți din mame seropozitive. S-a pus accent şi pe consilierea privind vaccinarea anti SARS-CoV2.

 


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

16:30 - 17:10 - Simpozion Gilead: HIV

 



Florentina Dumitrescu
Florentina Dumitrescu
Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

rate this speaker


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

17:50 - 18:10 - HIV infection and Covid-19 - two current pandemics

Keywords: HIV, COVID-19, SARS-CoV-2, pandemic

It's been 40 years since human immunodeficiency virus (HIV) was first detected. Worldwide, there were about 38 million people with HIV/AIDS in 2019. As of June 06, 2021, the number of confirmed cases of coronavirus disease 2019 (COVID-19) exceeded 173 million, with more than 3.7 million deaths globally. The COVID-19 pandemic has significantly impacted persons with HIV, interfering with health services for HIV prevention, treatment, and care. Several studies have concluded that HIV was associated with a significantly higher risk of SARS-CoV-2 infection. Therefore, people living with HIV should be prioritized for receiving a SARS-Co-V-2 vaccine, regardless of CD4 or viral load, because the potential benefits outweigh potential risks. While there are multiple profiles of persons living with HIV and the impact of COVID-19 may differ for each, HIV infected people may have an increased risk for severe COVID-19 if they’re older, have other conditions or uncontrolled HIV infection. Some antiretrovirals (ARV) have been evaluated in clinical trials or used off-label to treat COVID-19, but at this time, no ARV agents have been shown to be effective; people with HIV should not swich their ARV regimens or add ARV drugs for the purpose to preventing or treat COVID-19. The clinical management of COVID-19 in people with HIV is the same as for people who do not have HIV, clinicians must assess the potential drug interactions. Accelerated development, evaluation and application of prevention and treatment measures are urgently needed to mitigate the juxtaposition of the HIV and COVID-19 pandemics.



Dumitrița Dodu
Dumitrița Dodu
Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman” Bârlad

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

11:45 - 11:55 - Automedicaţia împotriva virusului SARS-CoV-2: provocări și oportunităti

Ioana Florina Mihai1,2, Dumitrița Dodu1, Alina Lehaci1, Ioana Onofrei1,2, Ștefana Luca2, Andrei Vâță1,2, Andrei Avadanei, Mihaela Cătălina Luca1,2

1Spitalul Clinic de Boli infecțioase ”Sf Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Introducere: Auto-medicația este o problemă de mare îngrijorare la nivel global și totuși o practică comună, cu o prevalență de 32,5 până la 81,5% la nivel mondial. Pentru ca nu există un tratament specific pentru COVID 19, influența rețelelor sociale și dezinformarea a condus la utilizarea diverselor tratamente și remedii naturale, dar fără siguranță și eficacitate stabilite.

Material și metode: Am realizat un studiu retrospectiv pe un număr de 162 de pacienți internați în cadrul Spitalului de Boli infecțioase Sf Parascheva din Iași. Au fost incluși în studiu pacienți care și-au autoadministrat diferite medicații pentru infecția SARS-CoV2 anterior prezentării la spital.

Rezultate: Au fost incluși un total de 162 de pacienți (54,3% de gen masculin) cu o vârstă medie de 64±4.6 ani (IQR 23-101), majoritari din mediul urban. Prevalența automedicației cu antibiotice pentru prevenirea COVID-19 a fost de 30,8%. Cele mai utilizate fiind Azitromicina, Augmentin si Eficef. Cele mai utilizate produse au fost paracetamol (66,6%), vitamina C (38,2%) și medicina tradițională. Doar 2 pacienți (1,2%) au raportat utilizarea antiviralelor (arbidol). Media zilelor anterior internării a fost de 7±2,5 zile iar cea a spitalizării de 11±2.4 zile. Au predominat formele severe de COVID-19, înregistrându-se 15 decese.   

Concluzii: O treime din pacienții care au practicat auto-medicația au utilizat antibiotice, ceea ce crește și mai mult riscul de rezistență antimicrobiană. Intensificarea campaniilor de conștientizare este crucială pentru a combate dezinformarea despre presupusele produse de prevenire a COVID-19 pe social media.

 

13:05 - 13:15 - Pacientul imunodeprimat și infecția Covid-19 - riscul pentru suprainfecții severe

Dumitrița Dodu1,2, Ana-Maria Alexoaie-Conache1, Natalia Cucoș1, Georgiana Enache-Leonte1, Cătălina Mihaela Luca1

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași

2Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman” Bârlad

Cuvinte cheie: diselectrolitemie, pandemie, SARS CoV2, anticoagulare

Introducere: SARS CoV2 este un agent patogen cu o virulență extrem de ridicată, constituind factor cauzator al pandemiei, ce a amenințat omul, sănătatea și siguranța publică.

Material și metodă: Pacientă de 77 de ani, cunoscută cu multiple comorbidități este internată  pentru manifestări digestive, manifestări de insuficiență respiratorie acută, neurologice și insuficiență renală acută, cu debut în urmă cu 7 zile.

La internare, pacienta este febrilă, bradilalică, parțial conștientă, hipertensivă, cu SpO2=86% a.a.

Rezultate: CT toracic și PCR au stabilit diagnosticul de pneumonie Covid-19 formă severă. Investigațiile paraclinice au confirmat severitatea cazului în leucocitoză semnificativă, sindrom inflamator și diselectrolitemie importantă.

S-a inițiat tratament anticoagulant, corticoterapie, antibioticoterapie, însă pe parcursul spitalizării, pacienta dezvoltă infecție cu Clostridioides difficile, fiind necesară remanierea tratamentului cu antibiotice. Din proba de urocultură recoltată pe sondă urinară, s-au izolat germeni multirezistenți (Serratia marcescens și Candida famata), evoluția fiind favorabilă sub trimethoprim/sulfametoxazol și fluconazol. Datorită vârstei și patologiei asociate, pacienta a necesitat monitorizare și tratament specific la domiciliu.

Concluzii: În cazul expus, boala Covid-19, a necesitat o abordare multidisciplinară prin colaborarea dintre medicul infecționist și medicul de terapie intensivă. De asemenea, managementul pe termen lung al bolnavului cu infecție severă SARS Cov2 este esențială cooperarea interdisciplinară (cardiolog, pneumolog, medic de familie, kinetoterapeut) în vederea restabilirii statusului și tonusului recuperator.

 



E

Lucian Eva
Lucian Eva
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:00 - 19:10 - Experiența unui spital suport Covid-19 după un an de pandemie

L. Eva1,3, Cristina Sapaniuc2, Raluca Bugeac Adamita1, Andra Deaconu1, Simona Badescu1, G. Dorobăț1, Carmen Dorobăț2, Fl. Roșu2,3, Carmen Manciuc2,3, M. Dabija1,3

1Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. Dr. N. Oblu” Iași

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași

3Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: infecția SARS COV 2, pandemie, spital suport

Introducere: Infecția virală continuă să apară și reprezintă o problemă gravă pentru sănătatea publică.

Material și metodă: Expunem experiența Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. Dr. N. Oblu” Iași, spital suport COVID-19, pe o perioadă de 12 luni în plină pandemie.

Rezultate: Până pe 30 aprilie 2021, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.055.265 de persoane infectate cu noul coronavirus,  28 109 (2.66%) au decedat iar 1.284 erau internate în secțiile ATI. La Spitalul de Neurochirurgie ”Prof. Dr. N. Oblu” Iași, au fost internate 812 pacienți, cu vârste variind de la 21 la 93 de ani. A predominat sexul masculin, 473 (58.25%) din cazuri iar distribuția pe mediul de proveniență a fost relativ egală. În secția ATI au fost admiși 747 (92%) de pacienți, prezentând forme medii și severe de boală. Din lotul total pacienților, 487 au avut afectare pulmonară 70%-100%, 171 au avut afectare pulmonară 45%-65%, 122 între 25%-40% iar restul 32 pacienți au avut afectare pulmonară 0%-15%. Aproximativ 8% nu au necesitat oxigenoterapie, 28% au necesitat oxigenoterapie pe mască facială, 38% au necesitat ventilare non-invazivă iar 58% au fost intubați orotraheal. Tratamentul a fost administrat conform protocoalelor naționale și internaționale.

Concluzii: Pandemia globală COVID-19 a semnalat necesitatea unui răspuns rapid coordonat internațional, în special pentru a preveni acumularea de cazuri în regiunile cu resurse limitate, determinând toate spitalele să își creeze circuite, multe dintre acestea trebuind să se adapteze, să devină spitale suport în lupta cu coronavirusul.

 



F

Ioana-Raluca Froicu
Ioana-Raluca Froicu
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

18:50 - 19:00 - Experiența Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov în managementul cazurilor de Covid-19 internate în perioada 01.04.2020 - 30.04.2021

Maria-Elena Cocuz1,2, Ioana-Raluca Froicu2, Evelin-Roxana Mitrofan2, Ligia Laslau2, I. Puț2, Livia Perju2, Claudia Cazan2, I.G. Cocuz3,4

1Universitatea Transilvania Brașov, Facultatea de Medicină, România

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, România

3Universitatea de Medicină, Farmacie, Știința și Tehnologie “George Emil Palade” Târgu-Mureș, România

4Spitalul Clinic Județean Târgu-Mureș, România

Cuvinte cheie: Covid-19, comorbidități, vârstnici

Introducere: Covid-19, afecțiune cu risc de evoluție severă, cu afectare multisistemică și terapii specifice neidentificate complet, rămâne o problemă de sănătate publică, cu impact major asupra sistemelor de sănătate. Obiectivul acestui studiu a fost evaluarea unor aspecte epidemiologice și clinico-evolutive la pacienții internați cu Covid-19.

Material și metodă: Studiu retrospectiv, observațional, al cazurilor de Covid-19 la adulți, confirmate prin RT-PCR, internate în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Brașov în perioada 01.04.2020 - 30.04.2021.

Rezultate: Au fost internați 2346 de pacienți, adulți 97,70% și de sex masculin 53,07% cazuri. Numărul total al internărilor și frecvența pacienților vârstnici au crescut treptat pe parcursul perioadei studiate, de la 116 și 21,55% în aprilie 2020 la 230 și 59,56% în aprilie 2021. Comorbidități au asociat 79,89% dintre pacienți. Gravitatea bolii a crescut proporțional cu vârsta bolnavilor. Au fost externați cu evoluție favorabilă 83,46% pacienți; decese s-au înregistrat în spital la 2,66% din cazuri.

Concluzii: Internările pentru Covid-19 au fost numeroase, fără o sezonalitate evidentă, marcate de creșteri la interval de câteva luni. Frecvența internărilor la vârstnici a crescut constant. Evoluția bolii a fost favorabilă în majoritatea cazurilor. Comorbiditățile și complexitatea tratamentului impun abordarea multidisciplinară a pacientului cu Covid-19.

 



G

Ioana Grigoraş
Ioana Grigoraş
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

14:00 - 14:20 - Aspergiloza pulmonară asociată bolii COVID 19



Oana Irina Gavril
Oana Irina Gavril
Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

17:25 - 17:35 - Evoluția fibrozei hepatice a pacienților cu infecție virală C post tratament antiviral oral

Oana Irina Gavril, Diana Tatarciuc, M. Eșanu, R. Gavril, M. Glod, Irina Eșanu

Secția Clinică Medicină Internă, Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Infecția cu hepatită cronică virală C reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial și se estimează că există cel puțin 170 de milioane de subiecți cu această patologie. În ciuda creșterii prevalenței disfuncției metabolice asociate ficatului gras, infecția cu virus hepatitic C (VHC) rămâne o cauză majoră a stadiilor terminale de boală hepatică, de transplant hepatic și hepatocarcinom în Europa de Vest.

Tratamentul infecției VHC a fost revoluționat odată cu descoperirea tratamentului cu agenți direcți antivirali orali (DAA). Cu ajutorul acestui tratament, răspunsul virusologic susținut (definit ca ARN VHC –nedetectabil la 12 săptămâni după terminarea tratamentului cu DAA) se întâlnește într-un procent mai mare de 90% având foarte puține efecte adverse, în comparație cu tratamentele precedente. Rezultatele așteptate pe termen lung la pacienții care au urmat DAA sunt: regresia gradului de fibroză hepatică și scăderea complicațiilor datorate infecției cu VHC, inclusiv hepatocarcinomul.

La pacienții tratați cu DAA care au obținut răspuns viral susținut se constată o regresie a stadiului de fibroză hepatică obținute prin Fibroscan și markeri ai fibrozei (scorul FIB-4 și indexul aspartat aminotransferază/trombocite). Eficiența înaltă a tratamentului DAA a fost de asemenea arătată și în ceea ce privește îmbunătățirile legate de severitatea bolii (scorul Child Pugh). Aceste rezultate încurajatoare, duc la speranța scăderii prevalenței și recurenței hepatocarcinomului.

Cu toate acestea, impactul pozitiv al tratamentului DAA asupra hepatocarcinomului rămâne un subiect de dezbatere ce necesită studii ulterioare.

 



Alexandra Grigore
Alexandra Grigore
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş“ Bucureşti

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:20 - 19:30 - Infarctul splenic – complicație a infecției SARS-CoV-2

Alexandra Grigore1, Simina Dinu1, Ş. Lazǎr1,2, Ariana Marcu1, Loredana Mușetescu1, M. Șerbănoiu1, E. Ceauşu1,2, Simin-Aysel Florescu1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş“, Bucureşti

2Clinica de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş”, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti

Cuvinte cheie: infecție SARS-CoV-2, evenimente trombo-embolice, infarct splenic

Introducere: Infecția provocată de SARS-CoV-2 a reprezentat în ultimul an provocarea principală pentru medicii infecționiști care s-au ”supraspecializat” în multiple domenii medicale. Au fost descrise în literatură evenimente trombo-embolice, printre care se regăsesc și câteva cazuri de infarctizare la nivelul organelor intra-abdominale, și anume splenică, renală și mezenterică. Remarcăm astfel importanța tratamentului anticoagulant în lipsa contraindicațiilor absolute. Vom prezenta cazul unei paciente confirmată COVID-19 care, în pofida tratamentului anticoagulant profilactic, a dezvoltat infarct splenic.

Prezentarea cazului: Pacientă în vârstă de 58 de ani, internată în clinica noastră pentru semne clinice de bronhopneumonie și insuficiență respiratorie acută, a dezvoltat în ziua 15 de boală dureri abdominale intense la nivelul hipocondrului stâng și valori crescute ale D-dimerilor. S-a efectuat CT toraco-abdominal ce a evidențiat două defecte de umplere focală la nivelul aortei abdominale și tromboză parțială de venă splenică proximală și de venă portă, cu infarctizare splenică. S-a ajustat doza tratamentului anticoagulant, administrându-se heparină cu greutate moleculară mică, cu evoluție inițial favorabilă clinic și paraclinic.

Concluzii: Tulburările de coagulare sunt complicații frecvente ale infecției SARS-COV-2, însă infarctul splenic este rar descris în literatura de specialitate. Ischemia organelor intra-abdominale rămâne de cele mai multe ori subdiagnosticată atât datorită lipsei manifestărilor clinice, cât și faptului că imagistica abdominală nu se efectuează de rutină, însă CT-ul toraco-pulmonar poate suprinde leziuni prezente la nivelul etajului abdominal superior. Se indică astfel, utilizarea tratamentului anticoagulant în doză terapeutică la pacienții cu obezitate și forme severe de boală.

 



I

Lucian Indrei
Lucian Indrei
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

15:00 - 15:20 - Schimbări în sistemul de sănătate generate de debutul pandemiei COVID 19
 



K

Erzsébet-Iringó Kézdi-Zaharia
Erzsébet-Iringó Kézdi-Zaharia
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie "George Emil Palade” Târgu Mureș

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

10:10 - 10:30 - Markeri biologici vechi într-o concepție nouă

Erzsébet-Iringó Kézdi-Zaharia1, Georgescu Anca-Meda1, A.V. Andrejkovits1, E.J. Susanyi2

1Clinica de Boli Infecțioase I Tg-Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș, U.M.F.S.T. G.E.P. Tg. Mureș

2Clinica de Boli Infecțioase I Tg-Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș

Cuvinte cheie: markeri biologici, SARS-CoV-2

Introducere: Sindromul inflamator sistemic din infecția cu virusul pandemic SARS-CoV-2 a impus necesitatea identificării unor biomarkeri ai inflamației care să se coreleze cu formele clinice și ar putea fi considerate factori prognostici.

Material și metodă: Studiu retrospectiv transversal efectuat pe un lot de 554 pacienți internați în Clinica Boli Infecțioase I, Târgu Mureș, în 2020, cu vârsta peste 18 ani, confirmați cu COVID-19. Am urmărit analizele de laborator efectuate în primele 24 de ore de la internare: nr. de leucocite, neutrofile, limfocite, trombocite, nivelul seric al proteinei C reactive, cât și raportul limfocite/neutrofile (L/N), trombocite/limfocite (Tr/L), limfocite/proteină C reactivă (L/CR), pe care le-am corelat cu formele clinice și evoluție.

Rezultate: Mediana numărului de leucocite, neutrofile, trombocite, nivelul seric al proteinei C reactive a crescut în dinamică, valorile cele mai mari le-am întâlnit la cei cu forme clinice severe, cu prognostic nefavorabil. Mediana numărului de limfocite a scăzut în dinamică, valorile cele mai mici le-am întâlnit la cei cu forme clinice severe, cu prognostic nefavorabil. Modificările raporturilor propuse pentru studiu s-au corelat statistic semnificativ cu formele clinice. Raportul Tr/L nu a fost semnificativ diferit între supraviețuitori și decedați, dar raporturile N/L și L/CR au fost net diferite între cele două loturi evolutive.

Concluzii: În COVID-19, modificările biomarkerilor inflamației furnizează informații importante care permit stratificarea pacienților în funcție de gradul de severitate a bolii, utilizarea lor într-o concepție nouă sub formă de raporturi, întipărirea lor în gândirea noastră medicală ar ajuta în evaluarea cât mai corectă a sindromului inflamator.

 


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

11:35 - 11:45 - Covid-19 la pacient fără comorbidități

Erzsébet-Iringó Zaharia-Kézdi1, Franciska Kristály2, A.V. Andrejkovits1

1Clinica de Boli Infecțioase I Tg-Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș, U.M.F.S.T. G.E.P. Tg. Mureș

2Clinica de Boli Infecțioase I Tg-Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș

Cuvinte cheie: SARS-CoV-2, factori de risc, formă clinică

Informațiile despre caracteristicile, factorii de risc responsabili de formele clinice severe de COVID-19 la pacienții de vârstă mijlocie fără comorbidități sunt rare.

Pacient în vârstă de 53 de ani, nefumător, fără antecedente personale patologice se prezintă pentru febră, frisoane, astenie marcată, simptomatologie cu debut de 3 zile. A urmat tratament simptomatic la domiciliu, dar febra a persistat, a asociat cefalee frontală și tuse rar productivă. Laboratorul la internare cu rezultate în limite normale, radiografia pulmonară evidențiază desen pulmonar infrahilar drept ușor accentuat, RT-PCR SARS-CoV-2 pozitiv. Clinic: normoponderal, palid, deshidratat, pulmonar fără raluri, SpO2: 99% aa (aerul ambiental). A beneficiat de tratament antiviral, antibiotic, antiinflamator steroidian, anticoagulant, protector gastric, expectorant. În ziua 11-a de internare devine febril, necesită oxigenoterapie (SpO2 85% aa, 95% MF (mască facială)), CT-ul toracic cu aspect caracteristic pentru infecție SARS-CoV-2 formă severă, biologic sindrom inflamator marcat, leucocitoză cu limfopenie, sindrom de hepatocitoliză. Se introduce tratament cu Tocilizumab, dar fără ameliorare, prezintă dispnee de repaus, tahipnee, este transferat pe secția de terapie intensivă pentru monitorizare. Revine după 7 zile, ameliorat clinico-biologic (SpO2 92% aa, 97% MF). Evoluție lent favorabilă externat afebril fără necesar de oxigenoterapie. La două săptămâni după externare revine de urgență pentru sindrom algic toracic în inspir profund instalat brusc. CT toracic relevă scleroemfizem pulmonar, modificări fibrotice bilaterale. Urmeză tratament steroidian la domiciliu 4 săptămâni sub supraveghere multidisciplinară cu evoluție favorabilă. Formele severe complicate cu fibroză pulmonară la persoanele mai tinere fără factori de risc atrag atenția asupra existenței unor factori de risc înca neelucidați.

 

13:10 - 13:20 - Pneumotorax – complicație Covid-19 – serie de cazuri

A.V. Andrejkovits, Anca-Meda Georgescu, Valentina Negrea, Erzsebet Iringo Kezdi Zaharia

Clinica de Boli Infecțioase I Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie "George Emil Palade"

Cuvinte cheie: pneumotorax, complicații, pneumonie, SARS-CoV-2

Introducere: Pneumotoraxul (PNX) spontan este considerat o complicație rară a infecției SARS-CoV-2. În cazul pacienților fără semne sau simptome clinice semnificative, cu PNX minim tratamentul conservator este suficient. La cei cu forme clinice moderate/severe managementul PNX asociat COVID-19 este o provocare multidisciplinară.

Material şi metodă: Serie de cazuri. Datele prezentate au fost colectate retrospectiv, din foile de observație a bolnavilor internați în Clinica de Boli Infecțioase I Tg. Mureș cu infecție SARS-CoV-2 și cu PNX confirmate imagistic.

Rezultate: Prezentăm 3 pacienți cu formă clinică severă de COVID-19 cu pneumotorax spontan, Toți trei fără istoric de afecțiuni pulmonare preexistente, nefumători, dar cu vârstă înaintată și comorbidități.

Concluzii: Pacienții cu pneumonie virală în cadrul infecție SARS-CoV-2 pot dezvolta pneumotorax, ca o complicație cu evoluție imprevizibilă. Supravegherea pacientului și diagnosticul precoce a complicației este esențial în managementul bolii.

 



L

Mihaela Lupșe
Mihaela Lupșe
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

14:40 - 15:00 - Tratamentele antivirale şi rolul lor în evoluţia infecţiei cu SARS-CoV2


Mihaela Lupșe, Mirela Flonta, Lucia Herbel, Violeta Briciu, B. Dombrea, L. Flutur, M. Calin, Roxana Dobrotă, Amanda Rădulescu



Cătălina Mihaela Luca
Cătălina Mihaela Luca
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:00 - 16:45 - Simpozion AbbVie AbbVie partener de încredere pentru eliminarea VHC! Rolul medicului specialist pentru eliminarea HCV în era COVID-19: strategii eficiente

            16:20 – 16:30 - IAȘI: Centru de referință în arealul terapeutic HCV IFN-free în era COVID-19

 

17:05 - 17:25 - Simpozion Gilead HCV


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

12:25 - 12:35 - Simpozion Ewopharma: Beneficiile Isoprinosine în infecțiile virale; Inosina acedoben dimepranol – antiviral indirect şi imunomodulator

 

12:35 - 12:45 - Implicarea neurologică în COVID-19: perspectiva clinicianului

Mihaela Cătălina Luca1,2, Iulia Elena Diaconu, Ioana Florina Mihai1,2, Alina Lehaci1, Ioana Onofrei1,2, A. Vâță1,2

1Spitalul Clinic de Boli infecțioase ”Sf Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Conceptul de așa-numitul ”COVID lung” a câștigat importanță în ultimele luni, unii pacienți raportând manifestări respiratorii, cardiovasculare, dar și neurologice persistente. Afectarea neurologică variază, de la simptome mai ușoare (cefalee, vertij, hiposmie, ageuzie și fatigabilitate), pe care le întâlnim în formele ușoare sau medii de COVID-19, până la afecțiuni mai severe, inclusiv tulburări de somn, durere, tulburări cognitive și (în cazuri foarte rare) sindromul Guillain-Barré, accident vascular cerebral, encefalopatie, mielita, leziunilor cerebrovasculare, manifestări ce traduc o evoluție severă a COVID-19. Studiile efectuate de-a lungul actualei pandemii, ne-au demonstrat că simptomele neurologice sunt răspândite în rândul persoanelor cu infecție SARS CoV-2 și nu ar trebui să fie subestimate în timpul actual de pandemie, cunoașterea și identificarea precoce a manifestărilor neurologice fiind necesară pentru a preveni sau trata eventualele complicații neurologice severe ale acestora.         

 



Alina Lehaci
Alina Lehaci
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:40 - 19:50 - Studiu asupra corelației dintre tulburările imunologice din infecția SARS-CoV-2 și bolile autoimune

Alina Lehaci1, A. Saftoiu1, Ioana Maria Onofrei1,2, Simona Alexa Irimia1, Mihaela Bezic1, D. Habasescu1, Al. Neaga1, Ioana Florina Mihai1,2, Cătălina Mihaela Luca1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva”, Iași, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România

 

Cuvinte cheie: infecție SARS-CoV-2, boli autoimune, psoriasis, artrita reumatoidă

Introducere: Experiența clinică acumulată pe parcursul pandemiei COVID-19, a evidențiat faptul că pacienții cu anumite comorbidități (boli cardiovasculare sau metabolice) prezintă un risc ridicat de infecție severă sau chiar deces. Obiectivul studiului nostru a fost evaluarea clinico – biologică și evolutivă a infecției SARS-CoV-2 la pacienți cu boli autoimune asociate.

Material și metodă: Am analizat retrospectiv foile de observație ale pacienților cu infecție SARS-CoV-2, având ca diagnostic secundar boli autoimune, internați în Spitalul de Boli Infecțioase Iași în perioada mai 2020 – mai 2021.

Rezultate: Au fost identificați 134 pacienți din care 33.5% cazuri cu poliartrită reumatoidă și 35% cu tiroidită autoimună. Severitatea infecției a fost semnificativ statistic mai mare în cazul pacienților cu afectare reumatologică (p <0.05) comparativ cu pacienții cu alte afecțiuni imunologice. Deși durata de spitalizare (cu o medie de 11.3 zile) nu a fost semnificativ diferită comparativ cu pacienții cu tiroidită (zile) sau psoriasis (10.33 zile), agravarea rapidă a disfuncției respiratorii si decesul au reprezentat 10.5% din cazurile cu poliatrită reumatoidă.

Concluzii: Factorii de prognostic negativ în evoluția infecției SARS-CoV-2 sunt genul masculin, vârsta peste 60 ani și comorbiditățile cardiovasculare, metabolice și imunologice (poliatrita reumatoidă).

 



Georgiana Alexandra Lăcătușu
Georgiana Alexandra Lăcătușu
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

20:10 - 20:20 - Diabetul zaharat și obezitatea în infecția SARS CoV-2

Georgiana Alexandra Lăcătușu1, Cristina Sapaniuc1, Manuela Ștefan1,2, Carmen Arteni1, Ioana Alina - Harja Alexa1,2, Ed. Mihoci1, Carmen Manciuc1,2

1”St. Parascheva” Clinical Hospital for Infectious Diseases  

2”Grigore T. Popa” University of Pharmacy and Medicine

Keywords: SARS COV-2, diabetes, obesity

Introduction: Diabetes and obesity are known to affect the body’s response to pathogens and according to literature, it seems that diabetic and obese patients are at a higher risk for developing severe forms of disease and multiple complications.

Material and Methods: We performed an observational retrospective study to patients admitted in “St. Parascheva” Infectious Diseases Hospital from Iasi, Romania for a period of 14 months (March 2020-May 2021). We studied medical records of patients diagnosed with SARS CoV-2 infection that associated either obesity or type 1 or 2 diabetes mellitus or both.

Results: A total of 6317 were admitted in the studied period. Of these 1773 (28.05%) had as associated diagnosis only Diabetes mellitus (659/10.43%) or obesity (786/12.44) or both (328/5.19%). Regarding the mortality rate, a total of 428 (6.77%) deaths were recorded in the studied period. Of those 141 had type one or two diabetes mellitus (32.94%). The mean age of the patients included in the study was 61.42 years old. There were no significant differences regarding the gender distribution.

Conclusions: The metabolic syndrome seems to be a significant predictor of mortality, not only because of how it modifies physiological mechanisms but also by how it predisposes the patient to multiple complication. Careful assessment of the many components that contribute to poor prognosis of the patients infected with SARS CoV-2 virus might represent the best way to overcome the current situation.

 


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

11:10 - 11:20 - Diagnosticul diferențial al leziunilor prseudo-tumorale gigant - prezentare de caz

Georgiana Alexandra Lăcătușu1, Cristina Petrovici1,2, Maia Pulbere1, Cristina Sapaniuc1, Manuela Ștefan1,2, Carmen Arteni1, Ioana Alina - Harja Alexa1,2, Alexandra Apopoaei1, Ed. Mihoci1, Carmen Manciuc1,2

1”St. Parascheva” Clinical Hospital for Infectious Diseases 

2”Grigore T. Popa” University of Pharmacy and Medicine

Keywords: SARS COV-2, keloid lesions, gigantic

Introduction: Gigantic pseudo tumoral lesions can pose a great difficulty regarding the diagnosis and also can have a significant psychosocial impact.

Material and methods: We present a case of 28 years patient diagnosed with rheumatoid arthritis and autoimmune thyroiditis, common variable immunodeficiency, chronic respiratory failure with oxygen therapy at home, bilateral bronchiectasis, and pachypleuritis reinfected with SARS COV-2 virus with extensive and gigantic pseudo tumoral lesions.

Case presentation: The patients was admitted to our clinic after he was diagnosed with SARS COV-2 infection in the context of desaturation up to 50% and altered general status. At admittance the patient had a slightly influenced general status, cooperative, with normal blood pressure and required 5 litres of supplementary oxygen for a normal saturation. The clinical examination showed an underweight patient, that had gigantic Keloid-like plaques and pseudo tumoral lesions, with raised and ridged areas of the skin, disseminated all over the body. Paraclinical data showed inflammatory syndrome (CRP = 165 mg/l, Fibrinogen = 5.03g/l), leucopenia, microcytic hypochromic anemia (Hb= 10.5g/l), severe vitamin D and Iron deficit (Vitamin D= 7,6ng/ml, Fe=19mg/dl) and normal LDH, D-Dimer and Ferritin levels. During the admittance the patient required supplementary oxygen and maintained normal level of SpO2 for short periods of time. The treatment of SARS COV-2 infection was preformed according to protocol with a favorable evolution of the general status.

Conclusions: Differential diagnosis of diseases similar to keloid and hypertrophic scar are challenging and important not only because of the risks and complications that they can pose as a pathology but also because the psychological and social impact that they can produce.

 



Voichița Lăzureanu
Voichița Lăzureanu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

rate this speaker


SESIUNE IV: SARS COV-2

VINERI, 25 iunie | 09:00 – 11:00

10:30 - 10:50 - Dinamica pe 15 luni a pandemiei cu SARS-CoV-2 în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. V. Babeş” Timişoara

V. Lăzureanu1, A. Marinescu1, M. Cialma2, T. Moisil2, V. Musta1, M. Cerbu2, N. Nicolescu1, R. Laza1, T. Cuţ2, A. Herlo2, M. Poroşnicu2, N. Sgăvȃrdea2, N. Barbura2, C. Gȃndac3

1Universitatea de Medicină și Farmacie “Dr.V. Babeş” Timişoara

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologe “Dr.V. Babeş” Timişoara

3Spitalul Clinic de Urgență “Dr. Pius Brȃnzeu” Timişoara

Cuvinte cheie: pandemie, SARS-CoV-2, decese

Introducere: Noul coronavirus (SARS-CoV-2) a îmbolnăvit la nivel mondial peste 175 milioane de persoane, cu peste 3,7 milioane de decese. Pandemia COVID-19 a evoluat în România în trei valuri și avem peste 1 milion de persoane depistate pozitiv, din care peste 95% recuperate și 2,88% decese.

Material și metodă: Am efectuat un studiu retrospectiv, la nivelul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologe “Dr.V. Babeș” Timișoara, pe perioada 28.02 - 28.05.2021 (65 săptămâni), utilizând baza de date informatică a spitalului.

Rezultate: În perioada studiată au fost internați 4394 pacienți, din care 3878 din județul Timiș (88%), celelalte cazuri fiind din diverse județe ale țării. În cele 3 valuri pandemice numărul maxim de internări au fost în lunile: aprilie 2020, decembrie 2020 și martie 2021. Peek-ul maxim de internări a fost în data de 12.04.2020 cu 170 de pacienți internați. S-au internat 162 copii, cu forme ușoare și medii de boală; fără nici un deces cu vârsta 0-18 ani. Externați vindecați/ameliorați/la cerere/transfer au fost 3664 pacienți, din care 3196 din județul Timiș (87%). S-au înregistrat 702 de decese, din care 353 (50%) pe compartimentele de terapie intensivă. Decembrie 2020 a fost luna cu numărul maxim de pacienți internați în spital, decesele/spital cele mai multe au fost în noiembrie 2020 și decesele/terapie intensivă cele mai multe au fost în martie 2021.

Concluzii: Pentru spitalul nostru valul 2 și 3 de COVID-19 au fost îngemănate. Primul val pandemic (februarie - iunie 2020) a fost cel mai ușor, cu 596 pacienți internați și 51 decese (8.55%). Valul al doilea (iulie2020 - ianuarie 2021) a fost cel mai lung, cu numărul cel mai mare de internări (2487) și decese (403). Valul al treilea (februarie - mai 2021) a fost mai scurt, dar cu forme clinice mai severe, la pacienți mai tineri și cu mortalitatea cea mai mare (19%). Mortalitatea generală de 16% se datorează faptului că pacienții internați au fost majoritatea cu forme medii (61%) și severe/critice (27%); pacienții cu forme ușoare fiind spitalizați în spitalele suport-COVID. Vaccinarea anti-SARS-CoV-2, începută din decembrie 2020 - împreună cu imunzarea post-boală - au contribuit la scăderea drastică a numărului de cazuri, începând cu mai 2021; astfel că la 28.05.2021 aveam internați în spital 27 de pacienți (din care 9 pe terapie intensivă).

 



Isabela Ioana Loghin
Isabela Ioana Loghin
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

14:10 - 14:55 - Simpozion MSD: State of the ART: What Will be the Future of HIV

           14:40-14:55 | Romanian experience with ARV in pandemic times
 


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

18:20 - 18:30 - Managementul pacientului seropozitiv HIV in contextul pandemiei Covid-19

Marcela Rășcanu1, Daniela Stan1, Alexandra Largu3, Cristina Sapaniuc1, Adriana Bahnă1, Oana-Manuela Secrieru1, C.I. Loghin4, Isabela Loghin1,2, Cristina Nicolau1, L.J. Priscariu1, Carmen Dorobăț1, Carmen Manciuc1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași   

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași     

3Fundația COTE Iași        

4Universitatea “Al. I. Cuza” Iași

Cuvinte cheie: pandemie, HIV/SIDA, complianță, aderență, terapie antiretrovirală

Introducere: Apariția pandemiei de COVID-19 a determinat schimbări majore în toată lumea, fiind necesară introducerea unor măsuri restrictive cu scopul de a reduce transmiterea virusului. Încă de la începutul pandemiei acesta a creat în rândul populației stări de îngrijorare, frică, anxietate și chiar depresie.

Material și metodă: Expunem experiența Centrului Regional HIV/SIDA Iași pe perioada pandemiei COVID-19.

Rezultate: Transformarea spitalelor de boli infecțioase în spitale suport COVID, îngreunează accesul pacienților cu alte patologii cronice precum și a celor cu HIV/SIDA la evaluarea și supravegherea stării de sănătate. Nesiguranța pe care pacienții seropozitivi/HIV o trăiesc privind monitorizarea stării lor de sănătate are un puternic impact emoțional și psihologic asupra acestora. Având în vedere limitările accesului privind monitorizarea medicală în perioada pandemiei și faptul că Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iasi a fost transformat în spital COVID de linia întâi, putem aprecia că această situație a accentuat în rândul pacienților seropozitivi sentimentele de anxietate, frustrare și discriminare. În această perioadă accesul la monitorizarea medicală a fost îngreunat iar nivelul aderenței și complianței la terapia anti-retrovirale a fost influențat în sensul scăderii acesteia. Noncomplianța compromite rezultatul terapeutic ceea ce duce la agravarea bolii și scăderea calității vieții. Consilierea psihologică poate fi un factor pozitiv, modelator în această situație pentru menținerea echilibrului emoțional și evitarea cauzelor care ar putea influența evoluția tratamentului. În această perioadă izolarea și distanțarea socială impuse de situația pandemică, au favorizat apariția sau accentuarea trăirilor anxios-depresive cu atât mai mult cu cât au fost potențate de incertitudine și de multitudinea informațiilor de pe diverse canale media care subliniau pericolul adus de noul agent patogen cu potențial letal.

Concluzii: În condițiile date se pune accentul pe adaptare atât a pacientului seropozitiv HIV cât și a specialiștilor care îngrijesc aceste persoane la această nouă situație provocatoare. Scopul este acela de a asigura un climat favorabil, corespunzător așteptărilor și nevoilor pacienților și respectarea drepturilor acestora chiar în lipsa contactului direct, evitând în acest fel apariția trăirilor negative și a sentimentului că sunt stigmatizați și marginalizați.

 

 

18:40 - 18:50 - Abordarea pacientului cu infecţie HIV/SIDA şi LMNH în contextul pandemiei Covid-19

Isabela Ioana Loghin1,2, Carmen Doina Manciuc1,2, Adriana Florina Bahnă2,  Irina Margareta Nistor2, Oana Manuela Secrieru2, C. Rotaru2, G. Silvaș2, Amalia Titieanu3, F. Pătrașcu4, Cristina Irina Nicolau2, L.J. Prisacariu2, Carmen Mihaela Dorobăţ2

1Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România

2Spitalul Clinc de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” - Centrul Regional HIV/SIDA, Iași, România

3Institutul Regional de Oncologie Iași, Iași, România

4Spitalul Clinic de Pneumologie, Iași, România

Cuvinte cheie: HIV/SIDA, LMNH, imunosupresie, R-CHOP, pandemie COVID-19

Infecţia HIV/SIDA continuă să reprezinte o mare provocare la nivel mondial, mai ales în contextul pandemic actual, fiind nevoie de o strânsă colaborare multidisciplinară. Limfomul Malign Non-Hodgkin (LMNH) este a doua cea mai frecventă malignitate la pacienții cu infecţie HIV/SIDA, în special subtipul: Limfomul difuz cu celulă mare B (diffuse large B-cell lymphoma-DLBCL).

Material şi metode: Prezentăm cazul unui bărbat în vârstă de 37 ani, diagnosticat în aprilie 2021 în serviciul Hematologie-Oncologie, cu Limfom Malign Non-Hodgkin cu celulă mare B gastric, care este testat serologic HIV-ELISA, cu rezultat pozitiv, confirmat prin Western Blot (mai 2021) şi dirijat în Centrul Regional HIV/SIDA Iași.

Rezultate: La evaluare în clinica noastră, pacientul prezenta astenie fizică marcată, tegumente palide, depozite candidozice orofaringian, hipotensiune arterială şi tranzit intestinal încetinit. Este investigat viro-imunologic (CD4: 11 cel/mm³, încărcătura virală HIV: 671 000 copii/ml), serologic: Toxoplasma gondii, Cytomegalovirus, s-au efectuat Ag HBs, Ac anti VHC, RPR, raclaj lingual pentru fungi (prezentă Candida sp.). Ulterior, se stabileşte diagnosticul de Boală SIDA stadiul C3, Candidoză oro-faringiană, asociind Limfomul Malign Non-Hodgkin Gastric cu celulă mare B. În colaborare cu medicul hemato-oncolog se propune iniţierea terapiei antiretrovirale cu: Dolutegravir 50 mg/Lamivudină 300 mg, (DOVATO®), un preparat cu o administrare/zi, după finalizarea tratamentului chimioterapic R-CHOP. Pacientul este aşteptat pentru reevaluare la 30 de zile postiniţiere terapie antiretrovirală.

Concluzii: În era HAART, DLBCL-ul la pacienții infectați HIV continuă să aibă un răsunet mai agresiv decât în populația generală, demonstrându-se necesitatea şi eficacitatea R-CHOP în tandem cu terapia antiretrovirală.

 



Daniela Leca
Daniela Leca
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

09:50 - 10:00 - Endocardita cu meningita bacteriană- asociere rară, cu prognostic sever

Daniela Leca1,2, Delia Luchian1, Claudia Pleşca1,2, Florin Roșu1,2 Cristina Petrovici1,2, Olivia Dorneanu1,2, Loredana Dincă1, Camelia Bucur1, Cristina Curelaru3, Oana Stămăteanu1,2, Tudorița Părângă1,2, Amalia Țâmpău2,3, Egidia Miftode1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva”, Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa”, Iași

3Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon”, Iaşi

Cuvinte cheie: Endocardita infecţioasă, meningita bacteriană, prognostic

Introducere: Meningita bacteriană este o complicaţie relativ rară a endocarditei infecţioase, consecutivă diseminării de emboli septici la nivel cerebral şi constituie o circumstanţă agravantă pentru prognosticul vital al pacienţilor.

Scopul lucrării: Analiza profilului clinico-biologic și evolutiv a 6 cazuri de endocardită acută asociată cu meningită bacteriană.

Material și metodă: Am efectuat un studiu retrospectiv cu 6 pacienți cu endocardită bacteriană și meningită secundară (5 bărbați și o femeie), internați în Spitalul Boli Infecțioase "Sf. Parascheva” Iași, pe o perioadă de 10 ani (2010-2020). Diagnosticul de endocardită s-a stabilit pe baza Criteriilor Duke, iar a celui de meningită pe criterii clinice (febră, cefalee, vărsături, sindrom de contractură meningeană, fenomene neurologice) și paraclinice (teste de inflamație cu valori crescute, examen lichid cefalorahidian caracteristic).

Rezultate: Incidența cazurilor de endocardită cu meningită bacteriană a fost de 4% din totalul cazurilor de endocardită infecțioasă (240 cazuri) internate în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva” Iași în intervalul studiat. Cei 6 pacienți, cu vârste între 24-80 ani au fost internați în clinica noastră prin transfer din alte servicii (5 cazuri) sau de la domiciliu (1 caz); prezentau antecedente cardiace în 5 cazuri sau alte comorbidități (pulmonare,hepatice,renale, neoplazice, etilism cronic). Tabloul clinic a fost tipic în 4 cazuri, în 2 cazuri pacienţii acuzând doar febră și sindrom confuzional. De asemenea, 2 pacienți cu endocardită prezentau câte 2 criterii majore, iar restul întruneau un criteriu major și 3 minore. Etiologia a fost precizată doar în 2 cazuri (stafilococ auriu MSSA, Streptococcus bovis – câte 1 caz).  Afectarea valvulară a fost mitrală (3 cazuri), aortică (2 cazuri), respectiv ambele (1 caz). Doar 5 pacienți au primit antibiotice în alte servicii (3-10 zile). Antibioterapia în spital s-a administrat conform antibiogramei sau suspiciunii etiologice cu numeroase remanieri în cazurile cu evoluție trenantă. Complicații s-au înregistrat în toate cazurile (pericardită, ruptură de cordaje, insuficiență de organ, șoc septic, anemie intrainfecțioasă, infecție nosocomială), iar 3 pacienți au decedat.

Concluzii: Asocierea endocardită – meningită bacteriană este o eventualitate  rară, caracterizată adesea printr-un tablou clinic sărac sau nesugestiv, cu evoluție severă şi prognostic vital şi sechelar rezervat, necesitând colaborare multidisciplinară.

 



M

Adrian Marinescu
Adrian Marinescu
Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:00 - 16:45 - Simpozion AbbVie AbbVie partener de încredere pentru eliminarea VHC! Rolul medicului specialist pentru eliminarea HCV în era COVID-19: strategii eficiente       

           16:00 – 16:10 - De la evidențe la impact: DATA REVIEW terapia IFN-free în România 2015-2021

           16:40 – 16:45 - Sesiune Q&A și Concluzii



Ariana-Maria Marcu
Ariana-Maria Marcu
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş“ Bucureşti

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:55 - 17:05 - Manifestǎri atipice în hepatita acutǎ fulminantǎ cu VHB

Ariana-Maria Marcu1, Ş. Lazǎr1,2, Adela Popa1, Simina Dinu1, Alexandra Grigore1, Loredana Muşetescu1, Mihaela Zaharia1,2, Delia Stanciu1, E. Ceauşu1,2, Simin-Aysel Florescu1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş“ Bucureşti

2Clinica de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş”, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti

Cuvinte cheie: transplant hepatic, virus hepatitic B, encefalopatie hepaticǎ, rǎspuns imun

Infecţia  cu virusul hepatitic B (VHB) reprezintǎ principala cauzǎ de boalǎ hepaticǎ în întreaga lume, având caracter endemo-epidemic datoritǎ multiplelor cǎi de transmitere.

Prezentare de caz: Vom prezenta cazul unei paciente în vârstǎ de 54 ani, transferatǎ în clinica noastrǎ pentru sindrom important de hepatocitolizǎ şi hiperbilirubinemie cu predominanța componentei conjugate, coagulopatie severǎ, ce au sugerat forma severǎ de hepatitǎ acutǎ, pacienta fiind transferatǎ în acel moment pe secţia de terapie intensivǎ a clinicii noastre.

În acest context, s-au recoltat teste serologice pentru cele mai probabile etiologii, constatându-se prezenţa  AgHBs şi a Ac anti HBc – IgM, ceea ce a confirmat o hepatitǎ acutǎ cu VHB. Starea pacientei s-a degradat progresiv, prin apariţia semnelor de encefalopatie hepaticǎ, şi a necesitat listarea în urgenţǎ pentru transplant hepatic, prioritate zero.

S-a realizat transplant hepatic ortotopic, cu evoluţie iniţial favorabilǎ¸ însǎ ulterior, cu instalarea disfuncţiilor multiple de organ şi exteriorizǎrii de lichid purulent prin plaga chirurgicalǎ, iar la 13 zile de la momentul efectuǎrii transplantului de organ a survenit stopul cardio-respirator, declarându-se exitus.  

Discuții și concluzii: Deşi formele fulminante apar mai ales la tineri, la care răspunsul imun în contextul hepatitei acute este energic, aceste fenomene pot apǎrea şi la vârste mai înaintate, ca şi exemplu fiind cazul pe care l-am prezentat.   

Tratamentul antiviral trebuie instituit cât mai rapid, pentru reducerea încǎrcǎturii virale şi pentru a maximiza şansele de supravieţuire în cazul necesitǎţii efectuǎrii transplantului hepatic.



Carmen Manciuc
Carmen Manciuc
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

17:35 - 18:20 - Simpozion MSD: Actualități în antibioterapie: dovezi şi concepte în evoluție

           18:05-18:20 | Alegerea adecvată a antibioterapiei în infecţiile cu bacterii gram-negative

 

SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

11:45 - 12:05 - Simpozion Antibiotice: Şi tu, Brutus? Multidrogrezistenţa bacililor Gram negativ în patologia actuală de spital

 


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

09:40 - 09:50 - Simpozion Sunwave: Importanţa restabilirii eubiozei intestinale în cadrul patologiilor infecţioase

 

10:30 - 10:40 - Simpozion Secom: Resurse terapeutice complementare pentru tratarea pacienţilor pozitivi Covid/post Covid

 



Egidia Gabriela Miftode
Egidia Gabriela Miftode
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:00 16:45 - Simpozion AbbVie AbbVie partener de încredere pentru eliminarea VHC! Rolul medic

          16:30 – 16:40 - Optimizare și simplificare în managementul HCV: NEXT GEN

 

SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

11:15 - 11:35 - Simpozion Sanofi: Profilul pacientului care are nevoie de protecție hepatică în perioada actuală

 


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

09:10 09:30 - Simpozion Alfasigma: RIFAXIMINA-α - un antibiotic intestinal cu valenţe multiple!



Evelina Moraru
Evelina Moraru
Iași

rate this speaker


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

12:15 - 12:25 - Simpozion Ewopharma: Asocierea Lactobacillus reuteri Protectis antibioterapiei, răspunsul științific, bazat pe dovezi medicale
 



Mariana Mărdărescu
Mariana Mărdărescu
Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

14:55 - 15:15 - Management of HIV perinatally exposed new-borns in Romania. Current data

Mariana Mărdărescu, Cristina Petre, Alexandra Mărdărescu

National Institute for Infectious Diseases “Prof. Dr. Matei Balș”

Prevention of mother to child transmission of HIV stands as a priority at global level. Despite the obvious decrease of the vertical transmission rate, due to prevention methods, the risk of death in HIV infected children during their first year of life is high. In this context, early HIV testing and initiation of specific therapy are the main instruments that help avoid this risk.      

New-borns to HIV positive mothers are considered at risk for HIV transmission, hence the following prevention strategies: 

1. Universal HIV testing, as early as possible, of all pregnant women;

2. ARV prophylaxis during pregnancy and subsequently to the new-born;

3. Scheduled caesarean section;

4. Exclusively formula feeding;

5. HIV monitoring of the new-born in order to identify rapidly, the HIV status;

6. Assessment of possible short and long term toxicities due to ART in the new-born;

7. Pneumocystis prophylaxis;

8. Assessment of mother’s coinfections;

9. Vaccination of the new-born;

10. Support for the families affected by HIV.

HIV diagnostic for children in the 0-18 age group can be established through virological assays: HIV-ARN, Ag p24.  

The ideal moment for virological assay is at birth, especially for new-borns at high risk of HIV infection as stated by both European and American guidelines. Subsequently, children will be assessed at 14-21 days, 1-2 months and 4-6 months. 

In children from the 12-18 months age group, HIV infection can be ruled out via serology. 

All HIV perinatally exposed children have to receive ARV prophylaxis. The most used prophylactic drugs where safety information is available, for this age group, are Zidovudine (AZT), Lamivudine (3TC) and Nevirapine (NVP). 

The initiation of prophylaxis is recommended during the first hours after birth.

ARV prophylaxis for new-borns at risk to acquire HIV via horizontal transmission should be administered for 6 weeks.

However, for children with low risk of perinatal HIV, American guidelines recommend administering specific prophylaxis for 4 weeks. 

The HIV perinatally exposed new-born will be assessed biologically at baseline and after the initiation of ARV, in order to detect possible short and long term toxicities.

In terms of feeding, this will only be formula.

Pneumocystis prophylaxis will be applied starting with the age of 4-6 weeks, to exposed new-borns and will be maintained until presumptive/final exclusion of HIV infection.  

The new-born will be assessed for potential maternal coinfections: hepatitis B and C, CMV, herpetic viruses, toxoplasmosis, syphilis, TBC, toxoplasmosis, syphilis, TBC.

Vaccination in HIV perinatally exposed new-borns and young children is grounded on the national vaccination scheme, recommended by Ministry of Health. All inactivated vaccines can be safely administered to this group of children.

BCG vaccination depends of multiple factors.

In children exposed to HIV, with low risk to acquire HIV but with obvious exposure to TBC, specific vaccination can be introduced at birth. 

Specific cares provided to the HIV perinatally exposed new-borns.

New-borns to HIV positive mothers are considered at risk for HIV transmission, hence the importance of initial evaluation and management.

Intervention methods:

  • Initial complete clinical evaluation, preceded by a detailed anamnesis.
  • Elaboration of the treatment and cares plan that consists in: hygenic-dieteray regimen; continuous cares and monitoring of vital parameters, laboratory investigations and paraclinical investigations, establishment of prophylaxis based on Retrovir and Epivir oral suspension in age specific doses for the term/premature new-borns (in particular cases Nevirapine syrup is added), daily clinical and biological monitoring.   
  • Psychological and social assessment of the mother/family.
  • HIV counselling and testing of other family members with unknown HIV status.
  • Scheduling of the discharge date based on several criteria.
  • Regular biological and clinical evaluation of the HIV perinatally exposed new-born based on a precise calendar.
  • Monitoring for potential adverse events and follow-up.

 


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

17:10 - 17:30 - Managementul copilului expus perinatal HIV în context epidemiologic Covid-19

Mariana Mărdărescu, Cristina Petre, Rodica Ungurianu, Alina Cibea, Marina Popov, Carina Matei, C. Anghelina, Ileana Leu, Magda Vasile, D. Oțelea, Tatiana Colțan, Andreea Bîrcă, Alexandra Mărdărescu

Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș", București

Cuvinte cheie: HIV, Registrul Național TMF, factori de risc

Introducere: Transmiterea materno-fetală a infecţiei HIV este o problemă importantă a sistemului de sănătate din România.

Scop: Supravegherea transmiterii materno-fetale HIV prin Registrul Naţional al femeii gravide infectate HIV şi al nou-născutului expus perinatal care reprezintă un instrument de monitorizare, în timp real, al acestui fenomen.

Material şi metode: În anul 2020 în I.N.B.I. “Prof. Dr. Matei Balş” au fost înregistrate 100 perechi mamă-copil. S-au urmărit: momentul depistării, factori de risc, istoricul bolii şi terapeutic, investigaţii ante partum, virologice şi imunologice, date despre familie, investigaţii la baseline.     

Rezultate: 13% (13/100) din mame au provenit din cohorta anilor 1989-1990. 57% (57/100) au avut status HIV anterior sarcinii; 26% (26/100) au avut CD4 între 200-500 cel/mm3, 25% din mame neevaluate la momentul nașterii, iar 33% au avut HIV-RNA detectabil. 3,97% (4/101) din copii au avut încărcătura virală detectabilă la baseline. 6,93% (7/101) au fost născuţi natural, 23,76% (24/101) au fost prematuri. 23,76% (24/101) au fost investigaţi imagistic. 

Concluzii: Anul 2020 a fost grevat de epidemia de COVID-19, ceea ce a dus la diminuare a capacității de supraveghere a femeii gravide HIV pozitiv și a nou-născutului expus perinatal, atât la nivelul medicilor de familie cât și la nivelul rețelei de boli infecțioase.      

 



Alina Manole
Alina Manole
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

18:10 - 18:20 - HIV/SIDA - aspecte actuale de sănătate publică

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Departamentul de Medicină Preventivă și Interdisciplinaritate

Cuvinte cheie: HIV/SIDA, sănătate publică, epidemiologie

HIV/SIDA continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În ultimul deceniu, numărul de persoane nou infectate cu HIV a scăzut cu 30%, iar numărul deceselor legate de HIV a scăzut cu 42%. Deși valorile mortalității prin HIV/SIDA sunt în scădere odată cu extinderea accesului la terapia antiretrovirală, cu toate acestea, investițiile în tratament sunt provocate de creșterea morbidității și mortalității asociate cu coinfecții, în special cu tuberculoză. Discrepanțele majore persistente în variate regiuni și grupurile populaționale lăsate în urmă pot afecta succesul programelor de prevenire și control. Finalizarea pandemiei HIV/SIDA reprezintă un obiectiv important care necesită abordarea a numeroase obstacole la nivel regional, național și global, de aceea, investițiile în programele pentru prevenirea HIV/SIDA ar trebui să crească la aproape 30 miliarde USD în 2030 pentru a se putea realiza controlul pe termen lung al acesteia. Accesul la serviciile de sănătate, calitatea vieții și bunăstarea pacienților cu HIV/SIDA rămân priorități ale programelor de finalizare a pandemiei.

 


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

12:15 - 12:25 - Fibroza pulmonară – O provocare terapeutică

Mădălina Manole1, Maria Obreja1,2, Daniela Leca1,2, Larisa Miftode1,2, Claudia-Elena Pleșca1,2, Oana Stămăteanu1,2, Egidia Miftode1,2

1Spitalul de Boli Infecțioase “Sfânta Prascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: fibroză pulmonară, infecție SARS-CoV-2, vârstnic 

Introducere: Pandemia Covid 19 a determinat una din cele mai mari provocări ale domeniului medical. Întrebările legate de acest fenomen continuă și după ce pacienții sunt declarați PCR SARS-CoV-2 negativ. Sechelele post-COVID pot varia de la oboseală și dureri musculare până la forme severe, care necesită oxigenoterapie cronică, fibroză pulmonară și chiar transplant pulmonar.

Caz clinic: Descriem cazul unui pacient în vârstă de 75 ani care se prezintă cu infecție SARS-CoV-2 în ziua 10 de boală, în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași. Analizele la internare au relevat sindrom inflamator important (CRP=80mg/dl) și afectare pulmonară în geam mat în proporție de 70%. În pofida tratamentului instituit, starea pacientului se agravează cu scăderea importantă a saturației și creșterea necesarului de oxigen (SpO2=88% cu 20 l). Valoarea d-dimerilor în creștere cu evaluarea gazelor sanvine în parametri normali ridică suspiciunea unei complicații cardiovasculare, confirmată ulterior prin angio-CT (tromboembolism pulmonar minor). Ulterior starea pacientului se echilibrează cu menținerea unei saturații peste 92% cu un necesar de 15 l O2. În ziua 32 de boală pacientul prezintă un nou episod de desaturare importantă, în pofida oxigenoterapiei maximale (SpO2=86-89% cu 20 l O2). AngioCT-ul efectuat relevă afectarea în cvasitotalitate a parenchimului pulmonar, cu descrierea benzilor de fibroză. Se decide transferul pacientului în secție ATI și inițierea ventilației noninvazive. Se externează cu stare generală bună, dar cu necesar de oxigenoterapie la domiciliu.

Concluzii: În prezent nu există o abordare echivocă de tratament a fibrozei pulmonare post-COVID19. Variate tratamente sunt în curs de evaluare. Utilizarea de antivirale, antiinflamatorii și antifibrotice diminuează probabilitatea dezvoltării fibrozei pulmonare. Cazul prezentat prezintă interes din perspectiva evoluției sinuoase, cu risc important de TEP major și cu evoluție spre fibroză în pofida tratamentului efectuat. 

 



Eduard Mihoci
Eduard Mihoci
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

10:00 - 10:10 - Infecţii asociate sarcinii. Studiu retrospectiv a pacientelor internate la Spitalul de Boli Infecţioase "Sf. Parascheva” Iaşi în perioada 2019 -2021

Ed. Mihoci1, Cristina Sapaniuc1, Georgiana Alexandra Lăcătușu1, Alina Ioana Harja-Alexa1,2, Alexandra Apopoaei1, Carmen Mihaela Arteni1, Manuela Ștefan1,2, Carmen Manciuc1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: sarcina, infecție, antibiotice

Scop: Scopul acestui studiu a fost evaluarea incidenței diverselor patologii infecțioase care se asociază cu sarcina, la pacientele internate în cadrul Spitalul de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva“ Iași.

Materiale și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv, analizând foile de observație ale pacientelor gravide, internate în cadrul spitalului nostru, pe o perioadă de 30 de luni. Am analizat datele clinice, paraclinice, simptomatologia în momentul prezentării la camera de gardă, tratamentul administrat și evoluția pacientelor.

Rezultate: În perioada 2019-2021 au fost internate în spitalul nostru 154 de gravide, diagnosticate cu diverse patologii infecțioase. Din numărul total de paciente gravide, 12.99 % au avut infecție SARS-COV2, 14.29% viroze respiratorii, 11.69% sepsis de origine neprecizată, 14.94% pneumonie, 4.55% angină eritematoasă, 7.14% infecție HIV, 11.04% gripă, 10.39% gastro enterocolită, 1.30% encefalită virală, 0.65% rino-sinuzită, 7.79% infecție de tract urinar, 1.30% varicelă, 0.65% erizipel (gamba), 0.65% infecție cu Clostridium Difficile, 0.65% hepatopatie reactivă.

Concluzii: Imunosupresia fiziologică ce apare pe perioada sarcinii predispune gravidele la diverse infecții, fapt ce necesită un management adecvat, cu echipă multidisciplinară, formată din medic infecționist și obstetrician. Sunt necesare studii comparative, pe cohorte mari care să dovedească această afirmație.

 



Ioana Florina Mihai
Ioana Florina Mihai
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

11:45 - 11:55 - Automedicaţia împotriva virusului SARS-CoV-2: provocări și oportunităti

Ioana Florina Mihai1,2, Dumitrița Dodu1, Alina Lehaci1, Ioana Onofrei1,2, Ștefana Luca2, Andrei Vâță1,2, Andrei Avadanei, Mihaela Cătălina Luca1,2

1Spitalul Clinic de Boli infecțioase ”Sf Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Introducere: Auto-medicația este o problemă de mare îngrijorare la nivel global și totuși o practică comună, cu o prevalență de 32,5 până la 81,5% la nivel mondial. Pentru ca nu există un tratament specific pentru COVID 19, influența rețelelor sociale și dezinformarea a condus la utilizarea diverselor tratamente și remedii naturale, dar fără siguranță și eficacitate stabilite.

Material și metode: Am realizat un studiu retrospectiv pe un număr de 162 de pacienți internați în cadrul Spitalului de Boli infecțioase Sf Parascheva din Iași. Au fost incluși în studiu pacienți care și-au autoadministrat diferite medicații pentru infecția SARS-CoV2 anterior prezentării la spital.

Rezultate: Au fost incluși un total de 162 de pacienți (54,3% de gen masculin) cu o vârstă medie de 64±4.6 ani (IQR 23-101), majoritari din mediul urban. Prevalența automedicației cu antibiotice pentru prevenirea COVID-19 a fost de 30,8%. Cele mai utilizate fiind Azitromicina, Augmentin si Eficef. Cele mai utilizate produse au fost paracetamol (66,6%), vitamina C (38,2%) și medicina tradițională. Doar 2 pacienți (1,2%) au raportat utilizarea antiviralelor (arbidol). Media zilelor anterior internării a fost de 7±2,5 zile iar cea a spitalizării de 11±2.4 zile. Au predominat formele severe de COVID-19, înregistrându-se 15 decese.   

Concluzii: O treime din pacienții care au practicat auto-medicația au utilizat antibiotice, ceea ce crește și mai mult riscul de rezistență antimicrobiană. Intensificarea campaniilor de conștientizare este crucială pentru a combate dezinformarea despre presupusele produse de prevenire a COVID-19 pe social media.

 

12:25 - 12:35 - Fibroza pulmonară post-COVID-19: suntem pregătiți pentru ce urmează?

Ioana Florina Mihai, Georgiana Enache-Leonte, Șt. Săndulache, Paraschiva Postolache, A. Vâță, Mihaela Cătălina Luca

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie

Rezultatele pe termen lung pentru supraviețuitorii COVID-19 nu sunt pe deplin cunoscute. Predicțiile despre complicațiile post-COVID-19 se bazează pe date emergente de la supraviețuitorii COVID-19, pe complicațiile observate la supraviețuitorii virusurilor respiratorii anterioare și supraviețuitorii focarelor anterioare de coronavirus (MERS și SARS).

Studiile disponibile privind sechelele post-COVID-19 sugerează un spectru de disfuncție respiratorie persistentă, reduceri ale capacității pulmonare totale, modificări radiografice reziduale ale pacienților descriindu-se aspect de sticlă mată și modificări fibrotice sugerând boala interstițială persistentă. Prevalența fibrozei post-COVID-19 va deveni evidentă în timp, dar analiza timpurie a pacienților cu COVID-19 la externare sugerează că mai mult de o treime dintre pacienții recuperați dezvoltă anomalii fibrotice. Vârsta înaintată, bolile grave, șederea prelungită în terapie intensivă/spital și ventilația mecanică, antecedente de fumat și alcoolismul cronic, niveluri crescute CRP, LDH și IL-6 în timpul bolii acute s-au dovedit a fi corelate semnificativ cu riscul de fibroză pulmonară .

Reabilitarea pulmonară, intervenție comprehensivă, complexă și adaptată nevoilor pacientului, prin programe individualizate, multidisciplinare, în colaborare cu o echipă multidisciplinară, reprezintă cheia esențială în îmbunătățirea funcţiei pulmonare, creșterea toleranței la efort, creșterea calității vieții și în prevenirea complicaţiilor.

 

13:45 - 13:55 - Pandemia Covid-19: repercusiuni asupra sănătății bucale

Ioana Florina Mihai, Simona Alexa, Dumitrița Dodu, Alexandru Neaga, A. Săvoiu, Ștefana Luca, A. Avadanei, Mihaela Cătălina Luca

1Spitalul Clinic de Boli infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: COVID-19, sănătate orală, parodontoză

Industria stomatologică a fost unul dintre cele mai afectate sectoare în timpul pandemiei COVID-19, atât pentru furnizori, cât și pentru pacienți. Pe lângă criza economică, profesioniștii din domeniul stomatologic prezintă un risc mai mare de a se infecta cu virusul SARS-CoV-2 datorită naturii procedurilor dentare – proceduri generatoare de aerosoli, contract cu sânge și salivă, inhalarea picăturilor respiratorii, atingerea suprafețelor contaminate, utilizarea necorespunzătoare a echipamentului de protecție, vătămare cauzată de instrumente ascuțite și ace. Dar cu toate acestea, prevalența COVID-19 în rândul personalului din industria stomatologică, conform studiului ADA (American Dental Association) este mai mică de 1%. În rândul pacienților, s-a observat că bolile parodontale pot fi un factor de risc și eventual un potențial rezervor al infecției SARS-CoV-2. Alte studii mai recente arată că probleme dentare deja existente se pot agrava ca urmare a unei infecții cu SARS-CoV-2. Astfel că, igiena cavității bucale constituie un aspect foarte important pentru menținerea sănătății orale, neglijarea acesteia ducând la apariția afecțiunilor locale sau sistemice, reprezentând un pericol pentru sănătate. Iar din păcate, măsurile privind igiena și sănătatea orală lipsesc din planul menit să prevină transmiterea SARS-CoV-2 și apariția complicațiilor prin această infecție.

 



N

Iulia Nedelcu
Iulia Nedelcu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

rate this speaker


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

12:45 - 12:55 - Factori ce influențează producția de anticorpi anti-SARS-COV-2 de tip IG G determinați printr-o metodă cantitativă

Iulia Nedelcu1,2, Georgiana Neagu1, Roxana Vasilescu3, Raluca Jipa1,2, Eliza Manea1,2, Anca Damalan1, Adriana Hristea1,2

1Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, București, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București, România

3Medlife Grivița, București, România

Cuvinte cheie: COVID-19, anticorpi anti-SARS-CoV-2, proteină spike, chemiluminiscență indirectă

Introducere: Scopul studiului a fost evaluarea producției de anticorpi antiS1/S2 în COVID-19 în funcție de vârstă, gen, comorbidități, corticoterapie (CST).

Metode: Am inclus 199 pacienți confirmați cu COVID-19. Serurile au fost recoltate la o valoare mediană de 16 zile (IQR 10-22). Determinarea cantitativă a anticorpilor anti-SARS-CoV-2 de tip IgG îndreptați împotriva antigenelor capsulare S1/S2 s-a efectuat prin chemiluminiscență indirectă (LIAISON®).

Rezultate: Din 199 pacienți, 122 (61,3%) au fost bărbați, vârsta medie 49 ani (IQR 37-59), 43 (21,6%) asimptomatici, 62 (31,1%) forme ușoare, 53 (26,6%) moderate și 41 (20,6%) severe. Nivelul mediu de anticorpi a fost 10,5AU/ml (IQR 3,8-40,8) la asimptomatici, 12,5AU/ml (IQR 4,1-51,8), 34.8AU/ml (IQR 9.2-83.2) și 93AU/ml (IQR 23.1-155) pentru formele ușoare, moderate și severe. Formele severe și moderate au asociat nivel mediu de anticorpi semnificativ mai mare comparativ cu cele ușoare.

Am împărțit pacienții în grupa 1 (forme severe) și grupa 2 (forme ușoare și moderate).

În grupa 1 versus grupa 2, nivelul mediu de anticorpi, la bărbați și femei, a fost 98.3AU/ml și 119.2AU/ml versus 39.3AU/ml și 49.7AU/ml (p>0.05).

Din 113 pacienți din grupa 2, 62 (54,8%) au primit CST (nivel mediu de anticorpi 56,2AU/ml) versus 40,7AU/ml (nu au primit CST)(p>0,05).

Nivelul mediu de anticorpi la pacienții <65 ani versus > 65 ani a fost 120AU/ml versus 60,3AU/ml (p=0,03) în grupa 1 și 44.6AU/ml versus 38.1AU/ml (p>0.05) în grupa 2.

Concluzii: Formele severe de boală și vârsta < 65ani au fost asociate cu nivele semnificativ mai mari de anticorpi IgG. Nu s-au constatat asocieri între nivelul de anticorpi și genul sau vârsta pacienților, prezența comorbidităților sau CST pentru COVID-19.

 



Irina-Margareta Nistor
Irina-Margareta Nistor
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

18:50 - 19:00 - Adenopatiile ca prim semn în infecția cu virusul imunodeficientei umane - prezentare de caz

Irina-Margareta Nistor2, Adriana-Florina Bahna2, Oana-Manuela Secrieru2, C. Rotaru2, G. Silvas2, Isabela Ioana Loghin1,2,  Cristina-Irina Nicolau2, L. Prisacariu2, Carmen Mihaela Dorobăț2

1Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, Centrul Regional HIV/SIDA, Iași

Cuvinte cheie: limfadenopatie, HIV, terapie antiretrovirală

Introducere: Virusul imunodeficienței umane (HIV) a fost descris pentru prima dată în vara anului 1981, declanșând de atunci cea mai lungă pandemie din istorie. Micropoliadenopatia generalizată reprezintă unul dintre cele mai întâlnite semne caracteristice infecției HIV.

Materiale și metode: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 62 de ani, de sex masculin diagnosticat cu infecție HIV în urma investigațiilor efectuate pentru determinarea etiologiei unor noduli pulmonari,  perigastrici, celiaci, și a unei adenopatii supraclaviculare.

Rezulate: Pacient cu istoric de infecții respiratorii repetate se prezintă inițial la medicul de familie acuzând tuse seacă și astenie fizică marcată. Efectuează computer tomograf cu aspect sugestiv pentru sarcoidoză sau tuberculoză pulmonară, suspiciuni infirmate prin imunofenotipare din lavaj bronho-alveolar. Evaluat ulterior în serviciul hematologie s-a detectat prezența Ac anti HIV, fiind direcționat către Spitalul de Boli Infecțioase Iași.

Clinic: Tegumente palide, limbă saburală, adenopatie supraclaviculară stânga. Evaluarea viro-imunologică: Ly T CD4=256 cel/mm3,  Viremia plasmatică HIV: 633.000 copii/ml, iar raclajul lingual evidențiază Candida albicans, fiind stadializat Seropozitiv HIV stadiul B2. S-a inițiat tratament antiretroviral cu Dolutegravir/Lamivudina și tratament antifungic cu Fluconazol. 

Concluzii: Diagnosticul în infecția HIV reprezintă de foarte multe ori o adevărată provocare, mai ales prin prisma faptului că pacienții prezintă de cele mai multe ori semne și simptome comune cu alte patologii, iar evaluările în diverse specialități reprezintă uneori cheia unui diagnostic precoce. Este important ca la orice suspiciune clinică sau anamnestică să se efectueze investigațiile necesare pentru a exclude sau confirma acest diagnostic.

 



Cristian Niculae
Cristian Niculae
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

12:05 - 12:15 - Coagulopatia asociată Covid-19

Infecția acută cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, îmbracă forme clinice variate, de la asimptomatice (până la 40% din totalul cazurilor) până la forme critice, cu progresie către sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) și disfuncție multiplă de organ (MSOF), prin apariția, începând cu cea de-a doua săptămână de boală (faza imună), a unei adevărate ”furtuni de citokine”, la care participă numeroase molecule proinflamatorii (IL-1, IL-6, IL-8, IL-12, TNF-α, interferoni, CXCL-10, MCP-1, MIP-1α, G-CSF, GM-CSF). Mai mult decât atât, Covid-19 este o afecțiune multi-sistemică complexă, caracterizată, mai ales în formele severe și critice de boală, printr-o hiperinflamație cu endotelită difuză, activare plachetară, microtromboze extinse și procese de angiogeneză care se încadrează în conceptul fiziopatologic de coagulopatie asociată Covid-19. Din cauza producției excesive de citokine locale și sistemice, trombocitele sunt activate și interacționează cu neutrofilele. Capcanele extracelulare neutrofile (NETs) conduc în acest proces imun la stimularea producției de trombină, depunerea de fibrină (în exces) și oprirea fibrinolizei, cu apariția unor complicații trombotice macrovasculare, de tipul trombembolismului pulmonar (TEP), trombozei venoase profunde, accident vascular cerebral sau sindrom coronarian acut. La pacienții care necesită spitalizare, riscul apariției unui eveniment trombotic este de ≈16%, variind între 11,5% în unitățile de terapie non-intensivă până la 29,4% în ATI. Există date care arată un risc de boală trombembolică chiar și la pacienții care primesc anticoagulare profilactică, conform recomandărilor actuale. În acest context, pentru optimizarea terapiei cu heparine cu greutate moleculară mică, unele date sugerează monitorizarea nivelul anti-factor Xa, mai ales la pacienții cu forme severe sau critice de boală.



O

Ioana Onofrei
Ioana Onofrei
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE V: SARS COV-2. VARIA

VINERI, 25 iunie | 11:15 – 13:25

12:05 - 12:15 - Noi abordări terapeutice în bolile infecțioase

Ioana Onofrei (Hunea)1,2, Cătălina Luca1,2, Egidia Miftode1,2, Carmen Manciuc1,2, Fl. Roșu1,2, A. Vâță1,2, M. Hurmuzache1,2, Daniela Leca1,2, Cristina Ghiciuc2, Irina Dima1

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași, România

Cuvinte cheie: terapia biologică, SARS-CoV-2, sepsis, citokine

Pandemia COVID-19 este o provocare majoră pentru întregul sistem medical la nivel mondial, iar gravitatea infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2 și rata ridicată de deces asociate au necesitat identificarea rapidă a unui tratament eficient și sigur. Descrierea mecanismelor patologice ale ”furtunii de citokine” din formele severe de infecție a subliniat necesitatea a noi abordări terapeutice. Terapia biologică este utilizată de peste 25 de ani în diferite boli inflamatorii, reumatismale, autoimune, iar rezultatele obținute în urma studiilor clinice și experiența din lumea reală au arătat beneficiul acestor molecule și în boala COVID-19. Pe de altă parte, modificările imunologice cu hiperinflamație și supraproducție de citokine se întâlnesc și în alte infecții virale severe (de ex. infecții produse de virusul gripal sau coronavirusuri), bacteriene (de ex. Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes) sau infecții fungice invazive (Candida spp.). Ghidurile actuale au oferit puține informații cu privire la potențialul tratamentelor imunomodulatoare în sepsis. Cu toate acestea, experiența medicală în timpul pandemiei ar putea deschide o colaborare multidisciplinară pentru actualizarea ghidurilor de tratament în infecțiile severe associate cu o rată ridicată a mortalității, cum ar fi sepsisul.

 



P

Tudorița Parângă
Tudorița Parângă
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

20:00 - 20:10 - Covid-19 la populația geriatrică: aspecte clinice, paraclinice și evolutive

Maria Obreja1,2, Tudorița Parângă1,2, Mădălina Manole¹, Simona Apostu¹, Camelia Bucur¹, Bianca Răscuțoi¹, Simona Irimia¹, Claudia-Elena Pleșca1,2, Camelia Polocoșer¹, Oana Stămăteanu1,2, Egidia Miftode1,2

1Spitalul de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie : COVID-19, populație geriatrică, evoluție

Introducere: Populația geriatrică comportă un risc suplimentar de evoluție severă în contextul infecției SARS CoV2 din prisma vârstei și patologiilor asociate.

Material și metodă: Am realizat un studiu retrospectiv în perioada iulie-decembrie 2020, în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva”. Au fost analizate foile de observație ale pacienților cu vârsta peste 80 de ani diagnosticați cu infecție SARS CoV2. Au fost depistate 123 de cazuri, predominant sex masculin (54% vs 46%). Comorbiditățile cele mai frecvent întâlnite la populația geriatrică au fost afecțiunile cardiovasculare și metabolice. Din punct de vedere al formei de boală s-au descris predominanța formelor medii (57%). Formele severe au reprezentat 27%. Un procent important din lotul studiat (66%) s-a prezentat la spital în primele 5 zile de la debut. Ca și simptomatologie clinică debutul respirator a fost mult mai frecvent întâlnit decât debutul digestiv (52% vs 15%). Dar în general la populația geriatrică simptomatologia clinică a fost slab reprezentată (febră 28%, frisoane 24%, tuse 53%, dispnee 45%, mioartralgii 18%, cefalee 16%, ageuzie 8%, anosmie 8%). 72% dintre pacienți au necesitat spitalizare între 10-20 de zile și 9% peste 20 de zile. În privința modificărilor de laborator 73% din lotul considerat a prezentat sindrom inflamator.

Concluzii: Pacienții vârstnici reprezintă o categorie vulnerabilă cu risc crescut de mortalitate. Din această perspectivă, cunoașterea profilului bolii pe categorii de vârstă este necesară și utilă.

 


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

11:55 - 12:05 - Meningita bacteriană - o raritate la pacienții cu infecție SARS-CoV-2

Tudorița-Gabriela Părângă1,2, Maria Obreja1,2, Daniela Leca1,2, Delia Luchian2, Larisa Miftode1,2, Oana Stămăteanu1,2, Ioana Alexa-Harja1,2, Cristina Petrovici1,2, Ioana Hunea1,2, Ilinca Comănescu2, Egidia-Gabriela Miftode1,2, Claudia-Elena Pleșca1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

2Spitalul de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași

Cuvinte cheie: SARS-CoV-2, meningită, streptococul beta-hemolitic de grup A, abces cerebral

Streptococul beta-hemolitic de grup A rămâne o cauză rară a meningitei la copil, în ciuda tendinței de creștere a cazurilor de infecție streptococică invazivă din ultimii ani. Reprezintă 0.2%-1% din toate meningitele și apare, de obicei prin diseminare de la un focar de vecinătate.

Vom prezenta cazul unui copil de gen masculin în vârstă de 13 ani, fără antecedente patologice cunoscute,  vaccinat conform schemei naționale, care s-a prezentat la spitalul de pediatrie pentru febră (38 grade C), greață, vărsături alimentare, cefalee frontală, dureri abdominale colicative și scaune diareice semiconsistente. La testare RT-PCR SARS-CoV-2 rezultatul a fost pozitiv, iar pacientul a fost dirijat către Spitalul de Boli Infecțioase. La momentul internării sindromul de contractură meningeană era absent,  tabloul clinic fiind dominat de cefaleea frontal și scaunele semiconsitente, SpO2 fiind de 97% aa. Ulterior starea pacientului se degradează, prezintă semne clinice sugestive pentru meningită, diagnostic confirmat ulterior de rezultatul puncției lombare (celularitate crescută și culturi pozitive cu S. pyogenes). În pofida instituirii precoce a antibioterapiei de primă intenție pacientul instalează convulsii tonico-clonice la nivelul hemicorpului stâng și schițează pareză periferică de nerv facial stâng. Imagistic se obiectivează prezența unui abces frontal drept, se remaniază antibioterapia, iar evoluția ulterioară este lent favorabilă, cu necesitatea continuării terapiei antibiotice până la 6 săptămâni.

Deși meningitele bacteriene au fost mai rar întâlnite în contextul pandemiei, infecția cu SARS-COV-2, ca și alte infecții virale, poate induce un status imunosupresiv pe fondul căruia să evolueze infecții bacteriene severe.

 

 



Liviu Jany Prisacariu
Liviu Jany Prisacariu
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

14:10 - 14:55 - Simpozion MSD: State of the ART: What Will be the Future of HIV
           14:10-14:40 | Treatment and Prevention

 

15:15 - 16:15 - Simpozion Elpharma: Dovato: în prim plan bariera înaltă în față rezistenței la antiretrovirale

 


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

16:30 - 17:10 - Simpozion Gilead: HIV



Simona Paraschiv
Simona Paraschiv
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

rate this speaker


SESIUNE VI: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 14:00 – 16:15

15:15 - 16:15 - Simpozion Elpharma: Dovato: în prim plan bariera înaltă în față rezistenței la antiretrovirale

 



Sorin Petrea
Sorin Petrea
Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București

rate this speaker


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

17:30 - 17:50 - Vaccinarea la copilul provenit din mamă cu infecţie HIV

Cuvinte cheie: HIV, vaccinare, mamă cu infecție HIV, copil infectat cu HIV

Introducere: Pandemia de COVID-19 a readus în prim plan importanța vaccinării, ca fiind una dintre cele mai importante componente în prevenirea acelor boli infecto-contagioase, cu potențial de evoluție severă și amenințătoare de viață, cu amenințarea sănătății publice.

Metode: La copilul provenit din mamă cu infecție HIV există anumite particularități în administrarea vaccinurilor, în funcție de statusul HIV al copilului, respectiv copil neinfectat și copil infectat, cu imunitate în limite normale și cu imunitate afectată.

În cazul copilului neinfectat, recomandările de vaccinare sunt similare cu cele ale copilului născut din mamă fără infecție HIV. În plus, diagnosticul de infecție HIV la copilul provenit din mamă seropozitivă, se poate pune rapid după naștere, ceea ce permite copilului neinfectat să fie încadrat, de la început, în schema națională de vaccinare.

În cazul copilului infectat cu HIV există câteva recomandări specifice, și anume: nu se renunță la vaccinare, ci se recomandă accelerarea schemei de vaccinare, deoarece, în general, copilul nu se naște cu imunodepresie, dar aceasta se poate instala rapid.

Cea mai recentă schemă de vaccinare este prevazută în Programul Național de Vaccinare 2017, reactualizat anual.

Rezultate: Vaccinul BCG, deși este cel mai comun, nu se recomandă a fi administrat nou-născutului infectat, fiind un vaccin viu. Vaccinul antirujeolic, deși conține virus viu, dar supra-atenuat, este recomandat a se administra cât mai devereme, respectiv doza 1 la 6 luni și doza a doua la 9 luni. Vaccinul antipolio, formă inactivată, injectabilă, este considerată sigură și, de aceea, și recomandată. Vaccinul antidifterie, tetanos și pertusis este indicat ca și pentru copilul neinfectat HIV. Vaccinul antihepatită A se recomandă la copilul născut din mamă seropozitivă, cu co-infecție HBV/HCV.

Vaccinul antihaemophilus influenzae tip B (HIB) are indicație de administrare la copilul cu infecție HIV, dar la cel cu imunodepresie severă, răspunsul în anticorpi poate fi insuficient.

Concluzie: Vaccinarea copilului provenit din mamă cu infecție HIV este recomandată, ținându-se cont de gradul de imunodepresie și de natura vaccinurilor, viu sau inactivat. Răspunsul imun în cazul copilului cu infecție HIV depinde de gradul de afectare imunologică și, în nici un caz de calitatea vaccinului.



Antoanela Pasăre
Antoanela Pasăre
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

09:00 - 09:10 - Mecanismele rezistenței Enterobacteriaceae-lor la carbapeneme: când spectrul larg nu e suficient

Ionela-Larisa Miftode1,2, Antoanela Pasăre1, R.S. Miftode2,3, E.V. Nastase1,2, Maria Obreja1,2, Claudia Pleșca1,2, Egidia Miftode1,2, Olivia-Simona Dorneanu1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva”, Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași

3Spitalul Clinic de Urgențe “Sfântul Spiridon”, Iași

Cuvinte cheie: Enterobacterieaceae, multidrog-rezistență, carbapenemaze

Carbapenemele sunt considerate antibiotice de rezervă pentru tratamentul infecțiilor cauzate de bacterii gram-negative multidrog-rezistente. Odată cu utilizarea crescută a carbapenemelor în practica clinică, apariția agenților patogeni rezistenți la această clasă de antibiotice reprezintă în prezent o mare amenințare, mai ales în contextul în care alternativele disponibile în prezent, cum ar fi tigeciclina sau polimixinele, sunt potențial mai puțin eficiente și/sau mai toxice.

Infecțiile determinate de Enterobacteriaceae rezistente la carbapeneme (CRE) sunt asociate cu o mortalitate ridicată, în principal din cauza întârzierilor în administrarea tratamentului eficient și a disponibilității limitate a opțiunilor de tratament.

Rezistența la carbapeneme este în principal mediată de transferul pe orizontală al genelor care codifică carbapenemazele, enzime care hidrolizează aceste antibiotice. Producția de carbapenemaze este mediată de plasmide și poate fi întâlnită la mai multe specii diferite de Enterobacteriaceae, cum ar fi Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli. În plus, producerea de biofilm reprezintă o amenințare serioasă din cauza creșterii incidenței infecțiilor de cateter, care nu numai că sunt greu de tratat, dar, de asemenea, persistente și recurente.

În anii următori, CRE ar putea provoca probleme clinice considerabile datorită profilului lor crescut de rezistență, care se poate extinde la alte β-lactamine, fluorochinolone și aminoglicozide, lăsând puține sau, în unele cazuri, nicio opțiune terapeutică optimă. Alți factori, cum ar fi identificarea tardivă, întârzierea în începerea terapiei antimicrobiene adecvate și toxicitatea opțiunilor terapeutice contribuie la creșterea riscului de mortalitate, prelungirea duratei de spitalizare și cheltuieli medicale uriașe.

Cunoașterea profilului local de susceptibilitate la antibiotice a izolatelor CRE în fiecare unitate medicală și definirea modelului de rezistență sunt de o importanță capitală pentru optimizarea terapiei empirice antimicrobiene adecvate.

 



Cristian-Sorin Prepeliuc
Cristian-Sorin Prepeliuc
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

12:45 - 12:55 - Probleme de diagnostic diferențial în cazul erupțiilor din Covid-19

Ilinca-Christiana Comănescu1, Ioana Coman1, C.S. Prepeliuc1, Ionela Larisa Miftode1,2 , Lidia Oana Stămăteanu1,2 , Tudorița Gabriela Parângă1,2, Liliana Vlad1, Egidia Gabriela Miftode1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: erupție, COVID-19, diagnostic diferențial

Manifestările cutanate sunt revelatoare atât pentru bolile infecțioase (rujeola, scarlatina, o meningococcemie, sindromul șocului toxic, zoonoze, etc), cât și pentru cele neinfecțioase (diferite reacții alergice medicamentoase și boli autoimune, etc).                      

Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin, în vârstă de 48 ani, hipertensiv, care acuză: stare generală influențată, febră, mialgii, tuse ineficientă, motiv pentru care efectuează test RT PCR SARS CoV2, cu rezultat pozitiv.

La examenul clinic general se constată o stare generală influențată, afebril, conștient, cooperant, astenie fizică marcată, stabil hemodinamic, dispneic, fără erupții cutanate la momentul internării.

Paraclinic s-a evidențiat leucocitoză cu neutrofilie, sindrom inflamator important, D-Dimeri cu valori crescute și CT-ul toracic sugestiv pentru Pneumonie COVID-19. Se susține diagnosticul de Infecție SARS CoV2 și pentru că se ridică suspiciunea unei coinfecții bacteriene, se inițiază tratament cu Imipenem și Vancomicină.

În evoluție pacientul dezvoltă o erupție cutanată maculo-eritematoasă generalizată, în placarde, pruriginoasă; se decide sistarea antibioterapiei și a tratamentului antiviral și se administrează antihistaminice, HHC și ulterior Solumedrol. Pacientul menține erupția la nivelul trunchiului, care ulterior îmbracă aspect eritematos în placarde la nivelul membrelor superioare și inferioare. În a 8-a zi de erupție, prezintă descuamare în lambouri la nivelul toracelui posterior, alternând cu zone cu tendință la vindecare. În a 14-a zi de la erupție, dispar complet leziunile cutanate.

S-a luat în considerare reacția alergică la Vancomicină, însă, o particularitate a cazului ar fi: apariția erupției în a 13-a zi de antibioterapie (tardiv) și durata persistenței erupției, în ciuda administrării precoce de antihistaminice și corticosteroizi.

O altă explicație ar fi manifestarea erupției în cadrul COVID-19 susținută de remisiunea manifestărilor cutanate în momentul remiterii bolii, în perioada de negativare a două teste RT PCR SARS CoV2.

Încă nu este clar dacă manifestările cutanate sunt o consecință secundară a Infecției SARS CoV2, a coinfecției bacteriene sau efect advers post antibioterapie cu Vancomicină. Studiile sugerează că cel mai probabil există o cauzalitate multiplă responsabilă pentru manifestările cutanate prezente la indivizii COVID-19 pozitivi.

 



R

Sorin Rugină
Sorin Rugină
Universitatea "Ovidius" Constanța

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

13:40 - 14:00 - Considerații generale asupra intervenției medicale antipandemice

S. Rugină1,2,3,4, Irina Magdalena Dumitru1,2, Nicoleta Vlad1,2

1Universitatea ”Ovidius” - Școala Doctorală de Medicină

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța

3Academia de Științe Medicale

4Academia Oamenilor de Știință din România

Cuvinte cheie: pandemie, sănătate publică, măsuri antiepidemice

Pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a surprins omenirea prin amploarea dezvoltării fenomenului epidemiologic, prin extinderea rapidă a îmbolnăvirilor, datorată ratei accelerate de transmitere a virusului, şi implicit prin creşterea alarmantă a numărului zilnic de cazuri şi înregistrarea unui procent ridicat (aproximativ 10%) de cazuri severe. În acest context, sistemele de sănătate publică au fost supuse unei presiuni nemaiîntâlnite, serviciile antiepidemice fiind depăşite total, iar spitalele pur și simplu “sufocate” de afluirea pacienților gravi. Timp de aproape 2 luni, instituțiile abilitate de a coordona intervenția (OMS, CDC, ECDC), au fost lipsite de reacție promptă şi eficiență necesară unor astfel de situații. Țara noastră, a valorificat acest interval de timp pentru a-şi reactiva şi pregăti structurile cu atribuții antiepidemice. La momentul diagnosticării primului caz (începutul lunii martie 2020), deja erau dispuse măsuri de control a pătrunderii virusului în țară, şi demarase pregătirea spitalelor de boli infecțioase desemnate a reprezenta “prima linie” de intervenție. Perioada extrem de dificilă care a urmat timp de un an de zile, în care evoluția pandemiei a pus la grea incercare toate structurile statului, chemate sa concure la gestionarea acestei crize sanitare în principal, cu un puternic impact economic şi social. Autorii fac o analiză de etapă a intervenției antipandemice, dezvoltând un sondaj de opinie în rândul personalului unui spital din linia întâi, în scopul cunoaşterii disfuncționalităților ce au grevat asupra propriei activități. Lucrarea sintetizează observațile respondenților voluntari, asupra deficiențelor şi propunerile de optimizare a activității din perspectiva pregătirii pentru  posibilul ”val IV”.     

 



Florin Roșu
Florin Roșu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

17:35 18:20 - Simpozion MSD: Actualități în antibioterapie: dovezi şi concepte în evoluție

       17:35-18:05 - Rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale

 

SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

18:30 - 18:40 - Pandemia Covid-19 prin prisma secției de terapie intensivă

Fl. Roșu1,2, Adriana-Florina Bahnă2, Isabela-Ioana Loghin1,2, Elena Anusca2, Oana-Manuela Secrieru2, Nistor Irina-Margareta2, Claudia-Loreta Anuţa2, Carmen-Doina Manciuc1,2, Carmen-Mihaela Dorobăţ2

1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România

2Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sfânta Parascheva" Iaşi, România

Cuvinte cheie: management, COVID-19, terapie intensivă

Introducere: SARS-CoV-2, agentul etiologic al COVID-19, este responsabil pentru cea mai mare pandemie de la gripa spaniolă. Identificarea pacienților cu risc înalt de evoluție severă, este esențială pentru asigurarea accesului la terapie intensivă la momentul oportun. 

Materiale și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv, care a inclus pacienții diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, admiși în secția de Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Iași, în perioada 01.05.2020 - 01.05.2021.

Rezultate: Un număr de 6179 pacienți SARS-CoV-2 pozitivi au fost spitalizați în intervalul studiat, 5,13% (317 pacienți) fiind transferați în secția de Terapie Intensivă. S-a observat predominanța genului masculin – 59,93% (190 pacienți) față de genul feminin – 40,07% (127 pacienți). Repartiția pe grupe de vârstă confirmă afectarea severă a pacienților cu vârste înaintate, majoritatea încadrându-se în grupa de vârstă > 70 ani – 45,74% (145 pacienți), apoi grupele de vârstă 50-69 ani – 43,21% (137 pacienți), 30-49 ani – 9,77% (31 pacienți), 19-29 ani – 0,96% (3 pacienți) și 0-18 ani – 0,32% (1 pacient). O parte dintre pacienți erau diagnosticați cu comorbidități, cele mai frecvente fiind: hipertensiune arterială – 34,7% (110 pacienți), obezitate – 17,35% (55 pacienți) și diabet zaharat tip2 – 14,82% (47 pacienți). Terapia intensivă administrată pacienților a inclus anticorpi monoclonali, antivirale și tratament suportiv. Rata mortalității în ATI a fost de 69% (219 pacienți), comparativ cu mortalitatea în restul spitalului – 1,36% (80 pacienți, 29 decedând < 24h de la internare). 

Concluzii: COVID-19 este o mare amenințare la adresa sănătății publice în acest secol, iar pentru îmbunătățirea prognosticului, este necesară diagnosticarea precoce, însoțită de strategii terapeutice adecvate și eficiente: management individualizat și terapie intensivă de suport hemodinamic.

 



S

Adrian Streinu-Cercel
Adrian Streinu-Cercel
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

13:00 - 13:20 - Breakthrough SARS CoV-2 la pacienţii vaccinați



Anca Streinu-Cercel
Anca Streinu-Cercel
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

rate this speaker


SESIUNE II: HCV. ANTIBIOTERAPIE

Joi, 24 iunie | 16:00 – 18:20

16:00 - 16:45 - Simpozion AbbVie AbbVie partener de încredere pentru eliminarea VHC! Rolul medicului specialist pentru eliminarea HCV în era COVID-19: strategii eficiente

          16:10 – 16:20 - Rolul medicului specialist pentru eliminarea HCV în era COVID-19: strategii eficiente Anca Streinu-Cercel



Lidia-Oana Stămăteanu
Lidia-Oana Stămăteanu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:10 - 19:20 - Triada: Infecție SARS-CoV-2, Colita cu Clostridioides difficile și Diabet zaharat. Semnificații clinice și biologice

Lidia-Oana Stămăteanu1,2, Maria Obreja1,2, Larisa Miftode1,2, Claudia Elena Pleșca1,2, Ioana Hunea1,2, Tudorița Gabriela Părângă1,2, Egidia Miftode1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași

Cuvinte cheie: infecția cu Clostridioides difficile, SARS-CoV-2, diabet zaharat

Introducere: Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) este un virus monocatenar, anvelopat, cu sens pozitiv, care pătrunde în celula gazdă prin legarea de receptorii enzimei de conversie ai angiotensinei 2. La om, principala cale de transmitere este prin picăturile Flugge. Pe parcursul pandemiei cu COVID-19, pacienții cu comorbidități au fost ținta unei atenții sporite din partea cadrelor medicale. S-a demonstrat faptul că pacienții care au asociat diabet zaharat tip 1 sau tip 2, au fost printre cei mai frecvenți pacienți care au necesitat transfer, tratament și supraveghere în secția de terapie intensivă. În ceea ce privește simptomatologia în infecția cu SARS-CoV-2, pe lângă simptomele respiratorii (tuse, febră, dispnee, disfagie, frisoane), pacienții au prezentat și simptomatologie gastroenterologică (diaree, dureri abdominale, greață). Având în vedere rata crescută de administrare a antibioticelor în infecția SARS-CoV-2 pentru suprainfecțiile pulmonare, a fost previzibilă și creșterea ratei de colitei cu Clostridioides difficile (CDI).

Material și metodă: Am realizat un studiu retrospectiv asupra pacienților care au asociat triada diagnostică: Infecție SARS-CoV-2, CDI și diabet zaharat, internați în Spitalul de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași, în perioada martie 2020 - decembrie 2020.

Rezultate și discuții: Într-un interval de 10 luni (martie 2020 - decembrie 2020), în Spitalul de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași, am identificat 20 de cazuri confirmate pozitiv cu infecție SARS-CoV-2, CDI și care asociau diabet zaharat (DZ).

Media zilelor de spitalizare a lotului studiat a fost de 16,4, iar sexul feminin a predominat cu 60%. Valorile glicemice au fost considerabil crescute cu o medie de 169,7 mg/dl, iar sindromului inflamator a prezentat o creștere importantă. 80% din pacienți au primit antibioterapie, dintre care, procentul cel mai mare a fost al Ceftriaxonei (70%).

Concluzii: Deși evoluția tuturor pacienților a fost favorabilă, totuși durata de spitalizare a fost prelungită datorită asocierii diagnosticului de infecție SARS-CoV-2 și diabet zaharat cu diagnosticul de colită cu Clostridioides difficile. DZ și CDI reprezintă factori de risc pentru pacienții cu infecție SARS-CoV-2 și pot fi considerați factori negativi pentru managementul bolii.



Oana Manuela Secrieru
Oana Manuela Secrieru
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VII: HIV/SIDA

VINERI, 25 iunie | 16:30 – 19:00

18:30 - 18:40 - Provocări în managementul pacientului coinfectat HIV/HCV - prezentare de caz

Oana Manuela Secrieru1, Isabela Ioana Loghin1,2, Adriana Florina Bahnă1, Irina Nistor1, G. Silvaș1, C. Rotaru1, Irina Cristina Nicolau1, L.J. Prisacariu1, G.A. Cucoș1, Carmen Mihaela Dorobăț1

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Centrul Regional HIV/SIDA Iași, România

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

Cuvinte cheie: virusul hepatitic C, HIV, sindrom diareic

Introducere: Infecția cu virusul hepatitic C (HCV), ca și infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV), reprezintă o problemă majoră de sanătate publică. În ultima decadă s-au elaborat diverse programe de sănătate care vizează eradicarea virusului hepatitic C devenind astfel singura infecție virală cronică curabilă.

Material și metodă: Prezentăm cazul unui bărbat, în vârstă de 39 ani, diagnosticat cu infecție HIV în urma investigațiilor efectuate pentru persistența unui sindrom diareic trenant însoțit de rectoragii terminale episodice și scădere ponderală.

Rezultate: Pacient cu antecedente de abces perianal recidivant este evaluat în serviciul Gastroenterologie unde explorările paraclinice decelează prezența Ac anti HIV și a Ac anti HCV, fiind redirecționat către Spitalul de Boli Infecțioase Iași. Evaluarea viro-imunologică releva: Ly T CD4 = 222 cel/mmc, Viremie plasmatică HIV = 282 000 copii/ml, Viremie plasmatică HCV = 6.820 000 UI/ml. Pe baza datelor clinice și paraclinice a fost stadializat în Boala SIDA Stadiul C2. S-a inițiat tratament antiretroviral (TARV) cu Bictegravir/Emtricitabină/Tenofovir/Alafenamida. La o lună de la începerea TARV a primit tratament  pentru virusul hepatitic C, cu Ledipasvir/Sofosbuvir, timp de 8 săptămâni, la finalul căruia valoarea Ly T CD4=190 cel/mmc, Viremia plasmatică HIV<40 copii/ml și Viremia plasmatică HCV = 20 UI/ml.

Concluzii: Persoanele coinfectate HIV/HCV asociază viremii C mai mari, în comparație cu cele non-HIV, lucru care s-a observat și în cazul pacientului prezentat, iar noile terapii interferon-free și-au demonstrat eficacitatea dovedind necesitatea inițierii tratamentului precoce și în rândul persoanelor cu infecție HIV.

 



George Silvaș
George Silvaș
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

10:40 - 10:50 - Probleme în diagnosticul de certitudine la pacientul cu manifestări neurologice – abordarea unui caz de botulism

G. Silvaș1, Carmen Doina Manciuc1,2, Isabela Ioana Loghin1,2, M.C. Rotaru1, Irina Cristina Nicolau1, L.J. Prisacariu1, Adriana-Florina Bahnă1, Irina Nistor1, Oana-Manuela Secrieru1, Carmen Mihaela Dorobăț1

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași, Clinica V

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie : Clostridum botulinum, antitoxină botulinică, ser antitoxină

Introducere: Botulismul este o boală infecțioasă rară, mediată de o neurotoxină produsă de unele specii de Clostridium, cu manifestări neuroparalitice și focare sporadice, cauzată frecvent prin pregătirea și conservarea alimentelor inadecvat.

Material și metodă: Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin în vârstă de 46 de ani, admis în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași pentru durere abdominală, greață și vărsături, cu debut de 10 zile de la momentul prezentării, asociind ulterior diplopie și disfagie pentru solide, după ingestia de tocană din carne de oaie.

Rezultate: Pacientul a fost evaluat în Secția de Neurologie a Spitalului Județean Botoșani, unde a efectuat RMN cranio-cerebral, CT toracic, ecografie abdominală, examen LCR si test miastenic, ulterior fiind dirijat în Spitalul de Neurochirurgie ”N. Oblu” pentru continuarea investigațiilor. După ce s-au exclus patologiile neurologice, pacientul a fost transferat în Clinica de Boli Infecțioase, unde s-au recoltat probe pentru Clostridium botulinum, iar administrarea de ser antitoxină botulinică s-a temporizat, nefiind disponibil la acel moment. Pacientul a avut o evoluție relativ bună, cu diminuarea simptomelor neurologice.

Concluzii: Evoluția pacienților este variată, fiind în strânsă legătură cu cantitatea de toxină ingerată în timpul consumului de alimente contaminate. Administrarea serului antibotulinic este singurul tratament specific în aceste situații. Pacienții necesită o supraveghere strictă și posibilitatea admiterii în Terapie Intensivă în cazul complicațiilor. Acest diagnostic nu trebuie exclus, în special în cazurile asocierii simptomatologiei gastrointestinale și neurologice.

 



Cristina Sapaniuc
Cristina Sapaniuc
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE VIII: VARIA

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 09:00 – 11:20

11:00 - 11:10 - Doi înseamnă asociere, trei înseamnă vindecare

Raluca Bugeac Adamita1, Cristina Sapaniuc2, Andra Deaconu1, R. Buga1, Ioana Stirban1, Carmen Dorobăț2, Simona Bădescu1, G. Dorobăț1, Carmen Manciuc2,3, L. Eva1,3

1Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. Dr. N. Oblu” Iași               

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași      

3Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: meningita, pandemie, tumora, astrocitom

Introducere: Lucrarea de față își propune prezentarea unui caz cu final fericit, după 75 de zile în clinica neurochirurgicală în timpul pandemiei SARS COV2.

Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 9 ani, fără antecedente personale patologice cunoscute, ce se prezintă în septembrie 2020, la Spitalul Municipal Fălticeni pentru cefalee, vărsături, simptomatologie apărut brusc.

Rezultate: Pacienta în vârstă de 9 ani, din mediul rural, se prezintă în data de 16.09.2020, în urgență la Spitalul Municipal Fălticeni, Suceava, pentru cefalee, vărsături, stare generală influențată cu debut de aproximativ 5 zile, cu agravare progresivă, fenomene apărute în plină sănătate, suspicionându-se un sindrom HIC de etiologie neprecizată. S-a efectuat CT cranio-cerebral cu substanță de contrast și se ia decizia transferului pacientei la Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. N. Oblu” pentru tratament de specialitate. Efectuează RMN cranio-cerebral/CIV evidențiindu-se leziune expansivă ventricul 4 cu hemoragie ventricul 4, fără semne de hidrocefalie active și angio RMN cranio-cerebral ce confirmă suspiciunea de tumoră. Se practică ablația cvasicompletă a leziunii cu efectuarea examenului histopatologic al piesei excizate. Postoperator evoluție inițial favorabilă gravată de fistulă de LCR la nivelul plăgii. Paraclinic se decelează leucocitoză cu neutrofilie, trombocitoză, limfopenie, monopenie. LCR-ul care a fost prelevat la momentul montării drenajului, evidențiază 68 de elemente. Se inițiază tratament cu Meronem în asociere cu Ciprofloxacin, antiedematoase cerebrale, vitaminoterapie, simptomatice și perfuzie conform schemei. Pacienta a necesitat multiple montări de drenaj lombar continuu la 6 zile diferență. Evoluția a fost relativ fluctuantă la montarea fiecărui drenaj. Datorită persistenței cefaleei și a alterării stării generale, se repetă puncția lombară ce relevă 940 leucocite, motiv pentru care se administrează o terapie maximală cu asociere de 3 antibiotice potente: Meronem, Vancomicina și Colistin cu evoluție favorabilă, scăderea numărului de elemente, normalizarea hemoleucogramei și a biochimiei.  În data de 19.05.2021 în urma rezultatelor biopsiei, s-a stabilit diagnosticul de Astrocitom pilocitic – gradul I.

Concluzii: Cheia succesului terapeutic a fost reprezentată de buna colaborare interdisciplinară dintre specialistul neurochirurg, infecționist, radiolog, terapie intensivă și anatomopatolog.

 


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

13:25 - 13:35 - Burnout în viaţa reală... Câte ceva despre pandemie...

Cristina Sapaniuc1, Marcela Rășcanu1, Daniela Bran1, Georgiana-Alexandra Lăcătușu1, Manuela Ștefan1,2, Carmen Mihaela Arteni1, Ioana-Alina Harja-Alexa1,2, M. Sapaniuc4, Alexandra Largu3, Carmen Manciuc1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

3Fundația COTE

4Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași

Cuvinte cheie: pandemie, infecție SARS CoV 2, burnout, anxietate, personal medical

Introducere: În prezent, omenirea se confruntă cu o pandemie de proporții generată de o nouă tulpină de coronavirus, SARS CoV 2, care provoacă probleme majore de sănătate publică.

Material și metodă: Scopul acestui studiu este de a aduce în evidență modul în care pandemia COVID-19 a afectat psiho-emoțional personalul unui spital universitar din prima linie în lupta cu noul coronavirus. Am efectuat un sondaj transversal incluzând 252 de profesioniști din domeniul sănătății după un an de pandemie. Am analizat prevalența și factorii asociați cu suferința psihologică legată de muncă în rândul grupului nostru de studiu.

Rezultate: Domeniul medical este o zonă vulnerabilă la care personalul este predispus la afectare psiho-emoțională în contextual actului medical. Aceasta poate afecta calitatea vieții și performanța muncii. Personalul medical este expus unei situații noi, imprevizibile la care a fost nevoit să se adaptaze într-o perioadă scurtă de timp. Au fost aplicate, inclusiv personalului auxiliar două chestionare alcătuite din itemi relevanți pentru identificarea sindromului de epuizare și a stărilor anxios-depresive asociate procesului muncii susținute în decursul a 12 luni de la apariția pandemiei COVID-19.  

Concluzii: Necunoscutul, incertitudinea și frica ne fac vulnerabili. Acest lucru crește probabilitatea apariției sindromului burnout, depresiei, anxietății, tulburării de stres post-traumatic (PTSD).

 

13:35 - 13:45 - Secţia IV - angajament într-un an pandemic

Cristina Sapaniuc1, Alexandra Lăcătușu1, Carmen Arteni1, Manuela Ștefan1,2, Roxana Nemescu1, Ioana-Alina Harja-Alexa1,2, Carmen Manciuc1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași     

2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: SARS CoV 2, COVID-19, pandemie, status psiho-emoțional

Introducere: Pandemia COVID-19 reprezintă cel mai mare dezastru global de sănătate al secolului XXI.

Material și metodă: Expunem experiența Secției IV din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași pe o perioadă de 12 luni în plină pandemie COVID-19.

Rezultate: În România până pe 31.05.2021 s-a înregistrat un număr de 1.077.737 persoane diagnosticate cu infecție SARS CoV 2, 4.320.017 (22.3%) persoane sunt vaccinate cu o doza de vaccin iar 3.673.582 (18.9%) sunt vaccinate cu o singură doză. Dintre aceștia 30.312 (2.81%) au decedat, iar 425 de pacienți se găsesc internați în secțiile de terapie intensivă. În județul Iași, în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva”, primul pacient COVID-19 a fost internat în luna martie 2020, urmând ca până în prezent să ajungem să tratăm aproximativ 6500 de pacienți pozitivi cu forme diferite de boală. În secția IV au fost internați 891 pacienți SARS CoV 2 pozitivi, 49.5% cu formă medie, 26.63% cu formă severă, 20.64% cu formă ușoară iar 3.21% formă asimptomatică. A predominat genul masculin 62.59% din cazuri. Tratamentul a fost administrat conform protocoalelor stabilite la nivel național și internațional și adaptate fiecărui pacient în funcție de patologiile asociate. Evoluția a fost favorabilă în 93.89% din cazuri. Un impact major asupra evoluției bolii l-a avut statusul psiho-emoțional al pacientului impus de boală în sine, de marginalizarea de către anturaj și chiar de către propria familie și de sentimentul de culpă.

Concluzii: Era COVID-19 ne pune în fața unor provocări atât în ceea privește abordarea pacientului, a conduitei terapeutice și a colaborării multidisciplinare cât și în ceea ce privește stresul psiho-emoțional la care este supus personalul medical.

 



T

Irina Teodorescu
Irina Teodorescu
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

rate this speaker


SESIUNE III: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 18:30 – 20:30

19:30 - 19:40 - Utilizarea antibioticelor în pandemia Covid-19 în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași

Irina Teodorescu1, Irina Dima1, Mihaela Bezic1, C. Gheorghiță1, Ioana Onofrei (Hunea)1,2, A. Vâṭă1,2, Carmen Manciuc1,2, Fl. Roșu1,2

1Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: consum, antibiotice, COVID-19

Introducere: În pandemia COVID-19 rata de coinfecție sau suprainfecție bacteriană sau fungică este relativ scăzută, dar utilizarea antibioticelor cu spectru larg este foarte frecventă. Plecând de la aceste considerente, ne-am propus să analizăm experienṭa de prescriere a antibioticelor în spitalul nostru în cele 15 luni de pandemie, cu accent pe antibioticele de rezervă, punctul cheie în mangementul rezistenței la antibiotice.

Material şi metodă: Am analizat tendințele consumului de antibiotice în intervalul de timp 01 ianuarie 2020 - 31 mai 2021 în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, pe baza evidenței medicamentelor eliberate din farmacia de spital. Am utilizat metoda standardizată ATC/DDD pentru grupa J01 Antiinfecțioase de uz sistemic. Analiza consumului s-a realizat pe clase de antibiotice, cu calcularea DDD/100 zile de spitalizare.

Rezultate: Principalele grupe de antibiotice utilizate în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași în perioada pandemiei COVID-19 au fost antibioticele cu spectru larg care sunt puternic inductoare de rezistență bacteriană și de dismicrobisme. S-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului antibioticelor ”de rezervă”: carbapeneme, vancomicina, linezolid etc, legat probabil de suspiciunea de afectare bacteriană, greu de diferențiat clinic și paraclinic de afectarea pulmonară intrinsecă în cadrul infecției cu SARS-CoV2.

Concluzii: Condițiile excepționale impuse de pandemie pot constitui o justificare a consumului de antibiotice de ”rezervă” și se încadrează în contextul mondial privind managementul pacientului COVID pozitiv. Totuși, antibioticorezistența rămâne un motiv de îngrijorare la nivel mondial și nu trebuie neglijată, indiferent de dinamica bolilor infecțioase emergente sau reemergente.



Diana Tatarciuc
Diana Tatarciuc
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

13:15 - 13:25 - Managementul pacientului cu afectare cardiovasculara in contextul pandemic

Diana Tatarciuc, Irina Mihaela Esanu, Cringuta Paraschiv, Paloma Lascarache, Cristina Gavrilescu, D. Munteanu, Irina Gavril

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Spitalul Clinic CF Iași

În prezent se cunosc cel puțin încă patru coronavirusuri, pe lângă SARS-CoV-2, care circulă în rândul populației generale (HCoV-229E, -OC43, -NL63, -HKU1) provocând semne clinice de infecție acută a căilor respiratorii superioare de gravitate ușoară-medie.

Proteina S a SARS-CoV-2 și cea a SARS-CoV au structura 3D aproape identică. Acestea se leagă de ACE2 pentru a putea fuziona cu membrana celulei gazdă.

Sistemul renină-angiotensină, coroborat cu aldosteronul, deci SRAA, este în ansamblul său un sistem hormonal endogen, cu implicaţii funcţionale deosebite în controlul tensiunii arteriale, dar și al volumelor de fluid. Dereglarea funcţionalităţii SRAA are deci implicaţii profunde în patologia cardiovasculară, hipertensiunea arterială ocupând un loc primordial.

Foarte recent, ECA2 a fost implicată şi în infecţia cu coronavirus de tip SARS-CoV-2 (COVID-19). SARS-CoV-2 este diferit de coronavirusurile obișnuite responsabile de formele ușoare de boală precum infecțiile respiratorii obișnuite în rândul populației generale, studiile indicând o prevalență mai mare a infecției la bărbați în comparație cu femeile, iar cei mai susceptibil la boală sunt copiii și pacienții vârstnici.

Adulții mai în vârstă cu afecțiuni medicale necontrolate subiacente, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, bolile pulmonare, hepatice și renale, bolnavii de cancer aflați sub tratament chimioterapic, prezintă risc crescut de infecție cu COVID-19.

Au fost lansate ipoteze conform cărora anumite medicamente antihipertensive (inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – IECA, și blocanții receptorilor de angiotensină – BRA) au potențial efect advers. În special în mediul online a fost sugerat că aceste medicamente ar putea crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și severitatea evoluției.

 



V

Andrei Vâță
Andrei Vâță
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE I: SARS COV-2

Joi, 24 iunie | 13:00 – 15:40

13:20 - 13:40 - COVID 19 – atac şi contra-atac

A. Vâță1,2, Ioana Onofrei2, Alina Lehaci1, Ioana F. Mihai1,2, Mihaela Bezic1, Cătălina M. Luca1,2

1Spitalul Clinic de Boli infecţioase ”Sfânta Parascheva” Iaşi

2Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi

Emergenţa de noi patogeni infecţioşi pare să marcheze debutul secolului al XXI-lea, iar viaţa tuturor a fost afectată de apariţia şi răspândirea rapidă a SARS-CoV2. Pentru limitarea îmbolnăvirilor s-a recurs la mijloace de carantină şi limitare a unor libertăţi individuale fără precedent în epoca modernă, atât că severitate cât şi ca extindere. Pentru tratamentul etiologic al bolnavilor s-au folosit o serie de substanţe cu rezultate promiţătoare la testele in-vitro, dar dezamăgitoare in-vivo. Pentru oprirea pandemiei este necesară obţinerea unei imunităţi comunitare care să limiteze transmiterea virusului; imunitatea faţă de boală se poate dezvolta după infecţia naturală (cu riscuri vitale importante pentru anumite categorii populaţionale şi complicaţii pe termen lung încă incomplet înţelese) sau prin vaccinare. Ca răspuns la aceste mijloace de atac ale omenirii, virusul contra-atacă şi îşi modifică structura pentru a se putea înmulți în continuare şi a scăpa de presiune imunitară. De eficienţa şi rapiditatea cu care se vor folosi aceste ”arme” depinde viitorul pandemiei şi implicit al umanităţii.



Ș

Manuela Ștefan
Manuela Ștefan
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

rate this speaker


SESIUNE IX: SARS COV-2

SÂMBĂTĂ, 26 iunie | 11:45 – 14:05

12:55 - 13:05 - SARS-CoV-2 Infection Related To The Frequent Cardiovascular Diseases

Manuela Ștefan1,2, Georgiana Alexandra Lăcătușu1, Cristina Sapaniuc1, Ioana-Alina Alexa-Harja1,2, Carmen-Mihaela Arteni1, Alexandra Apopoaiei1, Carmen Manciuc1,2

1Clinical Hospital for Infectious Diseases “St. Parascheva” Iasi, Romania

2The University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Romania

Keywords: hypertension, COVID-19, SARS-CoV-2, ACE2, cardiovascular disease

Introduction: Coronavirus 2019 disease (COVID-19) caused by the new coronavirus (SARS-CoV-2) remains a major threat for health to worldwide with an unprecedented global impact on the world (174,594,385 confirmed cases, of which 3,785,263 deaths as of June 10, 2021).

Material and method: We have reviewed the literature on pathophysiological mechanisms triggered by COVID-19 with focus on the association of cardiovascular disease and in particular of hypertension with SARS-CoV-2 infection, their impact on the evolution and prognosis of disease.

Results: The pivotal receptor used by SARS-CoV-2 to infect human cells is the angiotensin 2 conversion enzyme (ACE2), which is involved in modulating the renin-Ang-aldosterone system (RAS) with an important role in homeostasis of microcirculation and tissue inflammation. The selected studies have suggested that high blood pressure is associated with a higher susceptibility to SARS-CoV-2 infection, a more severe course, and an increased COVID-19 - related mortality. Furthermore, experimental studies have suggested that key pathophysiological mechanisms of hypertension, such as activation of the renin-angiotensin system (RAS) may play an important role in SARS-CoV-2 infection. The association of ACE2 and COVID-19, as well as the frequent coexistence of cardiovascular and COVID-19 disease, raised considerable discussion on the role of hypertension in the pathophysiology of the disease, the impact of the use of conversion enzyme inhibitors and angiotensin receptors in increasing the risk of infection and complications and last but not least the connection of the severe acute respiratory syndrome (SARS) and comorbidities and / or cardiovascular complications associated with the disease.

Conclusions: Increased risk of severity and mortality in SARS-CoV-2 infection in patients with cardiovascular disease enforces hypertension as a clinical predictor of disease severity, especially in patients aged over 65 and continued use of antihypertensive medication according to the guidelines in force. Cardiovascular disease, respectively hypertension, as major mortality factors require permanent monitoring of the underlying disease in SARS-CoV-2 infection and knowledge of the risk / benefit ratio of therapy. The multidisciplinary team, in which the infectious disease specialist and cardiologist have a well-defined role, should know and understand the essential key pathophysiological mechanisms.

 



Filter Speakers

We have 65 speakers matching your criteria